Unele opinii despre complexitatea vieții oamenilor în acest secol
După opinia unor analiști din domeniul științelor sociale și în special al filozofiei și psihologiei, complexitatea vieții în secolul XXI-lea, este modelată și analizată ținând seama de o multitudine de schimbări din domeniul științei, tehnologiei și a multor domenii de activitate direct sau indirect corelate sau direct aplicate, printre care:
- dezvoltarea și diversificarea tehnologiei teoretice și practice
- extinderea procesului globalizării,
- multitudinea de schimbări ale structurii sociale și economice
Pentru indivizi, acest lucru a avut și continuă să aibă ca rezultat un mediu cu oportunități și conexiuni fără precedent, dar și cu o imensă presiune, la carese adaugă: unele elemente cheie ale incertitudinii și a supra-încărcării informaționale.
Multe dintre sistemele de care depinde viața modernă au devenit, după opinia multor analiști, prea complexe pentru ca o singură persoană să le înțeleagă (pe deplin), ceea ce duce la manifestare unor niveluri de oboseală cognitivă pentru mulți.
Factori cheie ai complexității secolului XXI
Tehnologia
• Supraîncărcarea informațională:
Cu acces instantaneu enorm informațional determinat de un enorm volum de date obținute prin internet, smartphone-uri și rețele sociale, oamenii se confruntă cu un baraj constant de informații. Acest lucru provocă sentimente de copleșire și poate face dificilă distincția dintre informațiile fiabile și cele ale dezinformării.
• Conectivitate constantă:
Tehnologia mobilă menține indivizii conectați la locul de muncă, rețelele sociale și știri non-stop.
Acest lucru estompează linia dintre viața personală și cea profesională, comprimând timpul liber și ducând la creșterea stresului și a epuizării.
• Învechirea accelerată:
Produsele digitale și software-ul sunt actualizate și înlocuite într-un ritm deosebit de rapid. Acest fapt creează un ciclu de reînvățare și recumpărare, adăugând presiune asupra finanțelor și resurselor mentale ale oamenilor.
• IA și automatizare
Creșterea inteligenței artificiale și a automatizării a creat o incertitudine economică semnificativă. Pe măsură ce tehnologia înlocuiește sau schimbă locurile de muncă, oamenii trebuie să se adapteze și să dobândească noi competențe pentru a rămâne competitivi pe piața muncii, creând un sentiment omniprezent de instabilitate.
Schimbările economice și sociale
• Globalizare și interdependență:
Conectivitatea tot mai mare a sistemului economic și social global de la cele mai înalte nivele și până la comunitățile locale au devenit în mare măsură dependente de lanțuri de aprovizionare și de piețele economice complexe și de de extinderea procesului globalizării. Acest lucru determină ca economiile locale să fie mai vulnerabile la evenimente îndepărtate, de la pandemii la conflicte geopolitice.
• Structurile familiale în evoluția lor:
Aranjamentele familiale netradiționale, cum ar fi monoparentalitatea și familiile mixte, au devenit mai frecvente, îndepărtându-se de modelele tradiționale. Pentru cei cu copii, sarcina de a fi părinți a devenit mai complexă prin nevoia și multiplele mijloace și soluții destinate copiilor pentru a-i pregăti pentru o lume actuală și de viitor care este și v-a continua să fie într-o continuă schimbare.
• Urbanizare:
Trecerea continuă de la viața rurală la cea urbană creează medii supraaglomerate și o infrastructură precară în multe zone.
Pentru locuitorii orașelor, acest lucru poate duce la sentimente de alienare, deconectare și expunere din ceîn ce mai largă, mai diversificată și mai profundă provocând la nivel general o multitudine de factori de stres printre care: poluarea și extinderea criminalității.
• Schimbarea normelor sociale:
Schimbările culturale către o mai mare diversitate, individualitate și incluziune au afectat într-o mare măsură structurile sociale tradiționale și au creat noi căi de autoexprimare. Acestea creează și noi tensiuni sociale ceea ce obligă pe fiecare individ să-și desfășoare existența într-un peisaj din ce în ce mai complex, cu valori ce se remarcă a fii într-o continuă schimbare.
• Manifestarea fenomenului singurătății:
În ciuda conectivității digitale sporite, un număr tot mai mare de oameni din SUA și din întreaga lume apreciază simțământul că se confruntă cu manifestarea marginalizării unei profunde singurătăți și a unei profunde izolări.
Unul dintre exemplele recent a fost cel al scăderii legăturilor sociale tradiționale determinată de efectele izolatoare ale pandemiei la nivel global al COVID-19.
• Costul uman al creșterii complexității vieții :
Pentru multe persoane, efectele cumulate ale acestor presiuni se manifestă ca un sentiment constant de copleșire, de stres și anxietate.
Ritmul vieții moderne îi lasă adesea pe oameni să se simtă epuizați, nu pentru manifestarea unui leneviei, ci pentru un consum specific de cheltuire constantă a energiei cognitive determinată de existența într-o lume complexă și în rapidă schimbare.
În timp ce unii oameni încearcă să-și simplifice viața pentru a face față, complexității fundamentale a mediului socio-tehnologic care rămâne ca o trăsătură definitorie a secolului XXI.
Complexitățile vieții moderne:
Oportunitățile și provocările secolului XXI
Tehnologia
Avansul rapid și integrarea tehnologiei în viața de zi cu zi au transformat modul în care comunicăm, lucrăm și interacționăm. De la smartphone-uri și social media la cele mai avansate proiecte (actuale și în curs de aplicare –n.n.).
Complexitatea creșterii vieții oamenilor:
De la ființe umane la civilizația umană.
Din timpuri imemoriabile, oamenii au remarcat și mulți analiști și autori au comentat cum viața devine mai complexă, iar mai recent se aprofundează diversele cercetări și sunt prezentate studii ample ale unor analize deosebit de complexe
Sursa: Institutul de sisteme complexe din New England
Multiple cercetări prezentate prin zeci de studii dovedesc cu lux de fapte și date cum lumea modernă a devenit prea complexă prin:
- diversele conexiuni,
- printr- o presiune imensă,
- prin incertitudine și printr-o
- supraîncărcare informațională.
Multe dintre sistemele de care depinde viața modernă au devenit prea complexe pentru ca o singură persoană să le poată înțeleage pe deplin și ca atare asistăm, așa cum am amintit, la un fenomen de oboseală cognitivă. pentru majoritatea persoanelor, în special a celor care au depășit vârsta medie.
Bibliografie
ADIGA, A. – The White Tiger, Free Press/ Division of Simon & Schuster, Inc., New York, N.Y., 2008
ALBROW, M. – The Global Age, Stanford University Press, CA, USA, 1996
BANADUC, IOANA - Conexiunea: act de lectură-comunicare-producere de text. În: Didactica Pro…, nr. 1 (35), 2006.
BECK, Ul – What is Globalization, Polity Press, Cambridge, UK, 2000
BENINGER, R.J. –The Control Revolution: Technological and Economic Origins of the Information Society, Harvard Uuniversity Press, Cambridge, MA, USA, 1986
BERCA, ALEX – Început de secol, O privire socio-economică și politică în lume, Editura SEDCOM LIBRIS, Iași, România, 2012
DOBB, M. – Studies inthe Development of Capitalism, The Columbia Encyclopedia, Six Edition, 2001
DROZDA, SENKOWSKA - Psihologie socială experimentală, Editura Polirom, Iași, România, 2000
ELIADE, MIRCEA - Tehnica şi educaţia culturii spiritului. În: Taina Indiei, Bucureşti, 1991.
GOLDBERG, PINELOPI KOUJIANOU & PAVCNIK, NINE - Distributional Effects of Globalization in Developing Countries, Journal of the World, Du Mont Literatur und Kunst Verlag, GmbH und Co. Cologne,
Germany, 1985
LUCACIU, GHEORGHE – Filozofia timpului sau viața între mod și stil, Editura Universității din Oradea, România
Alex Berca
SUA
|
Alex Berca 10/9/2025 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.