Scriitorii lunii septembrie (Răpciune)
In luna septembrie s-au născut mai mulți scriitori români, unii foarte importanți, alții cunoscuți, mai mult ori mai puțin.
Alexandru Vlahuță, 5 septembrie 1858- 19 noiembrie 1919, născut la Pleșești, Tutova, a urmat cursurile școlare la Bârlad, apoi un an la Drept, activând ca profesor și scriitor. A primit două premii ale Academiei și a fost prieten cu Mihai Eminescu, fiind considerat un epigon al acestuia:
Lui Eminescu:
„Tot mai citesc măiastra-ți carte
Deși ți-o știu pe dinafară:
Parcă urmând șirul de slove,
Ce-a tale gânduri semănară”.
„România pitorească” este un jurnal de călătorie și un istoric însuflețitor al țării la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Nicolae Filimon, 6 septembrie 1819-13 martie 1865, este cunoscut ca autor al primului roman realist românesc, „Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoareci mănâncă”, cu personajul de neuitat Dinu Păturică. Voios și modest, epitrop al bisericii Enei din București, a mai scris nuvele („Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala”) și basme („Omul de piatră”).
Mihail Kogălniceanu, 6 septembrie 1817, Iași, - 1 iulie 1891, Paris, este cunoscut mai mult ca om politic, ministru, prim-ministru, avocat, istoric, personalitate care a citit în parlament Declarația de indepedență, la 9 Mai 1877 și a contribuit la pachetul de legi pentru eliberarea romilor. A tipărit cronicile moldave, a scris alături de Vasile Alecsandri și Ion Ghica și a condus revistele „Dacia literară” și „Steaua Dunării” .
Șerban Cioculescu, 7 septembrie 1902, Turnu Severin- 25 iunie 1988, București, licențiat în limba franceză, doctor în filologie, profesor la Găești, apoi la Universitatea din București, academician, director general al Bibliotecii Academiei, istoric și critic literar, editor, dedicat studierii operei lui Ion Luca Caragiale, despre care a publicat numeroase lucrări. A fost interzis în perioada 1948-1956, ca mulți alți intelectuali epurați. L-am avut profesor la Facultatea de Litere, în anul 1969, la un curs dedicat romanului contemporan și mi-a rămas în minte ca un bărbat înalt, uscățiv, indulgent cu studenții care intrau de pe culoar abia când îl vedeau apărând către sala de seminar, fără morgă sau severitate și deloc zgârcit cu notele.
Ion Agârbiceanu, 12 septembrie 1882, Cenade – 28 mai 1963, Cluj, a scris romane („Arhanghelii”), nuvele („Fefeleaga”) și povestiri („File din cartea naturii”). Studii teologice și de litere, tematică psihologică și etică. Academician, premiul național pentru literatură (1927).
Născut la București, la 15 septembrie 1938, Marian Popa a absolvit o școală tehnică, liceul seral, apoi Facultatea de Litere, unde a ajuns profesor, apoi la Koln, în Germania, unde se stabilește. A scris roman, interviu, istorii ale literaturii române, celebră fiind „Istoria literaturii române de azi pe mâine”, 1971, reeditare în anul 1977. Lucrarea, voluminoasă, prezintă și interpretează, cu portrete, biografii în stilul asemănător cu al lui G.Călinescu, literatura din perioada 23 August 1944-22 Decembrie 1989, plus scrierile dintre anii 1990 și 2000 și demitizează lumea haotică, emițând adevăruri și sentințe care au deranjat segmentul vieții culturale comode obișnuite.
George Bacovia (George Andone Vasiliu) s-a născut la Bacău, de la care și-a luat pseudonimul literar, la 17 septembrie 1881 și a decedat la 22 mai 1957, la București, fiind unul dintre cei mai mari poeți români. Studii de Drept, funcționar, profesor, scriitor, colaborator la presa literară. Poet, inițial sub aripa simbolismului, apoi a modernismului. Bolnav de ftizie, situație reflectată în atmosfera versurilor. „Plumb” și „Lacustră” sunt poeziile cele mai cunoscute, din manualele de liceu.
Vasile Cârlova, 4 februarie 1809, Buzău (sau Târgoviște) – 18 septembrie 1831, Craiova, este un caz rar de scriitor care a publicat numai câteva poezii, dar a fost inclus în istoria literară. Fiu de medelnicer buzoian și de mamă olteancă, din Locusteni, Dolj. Coleg de școală cu Grigore Alexandrescu, viitor scriitor. A urmat cariera militară. Cele mai cunoscute, dintre cele șase poezii ale sale, sunt „Ruinurile Târgoviștei” (orașul unde a copilărit) și „Rugăciune”. „Marșul românilor sau Odă oștirei române cu ocazia înălțării steagului național”, fiind interzis, a fost tipărit inițial pe foi volante. Este înmormântat în Cimitirul Madona Dudu din Craiova.
Foarte cunoscut, pentru ritmurile asemănătoare metrului folcloric și pentru temele familiare publicului abordate, George Coșbuc, născut la Hordou, la 20 septembrie 1866, decedat la Bucuresti, la 9 mai 1918, a scris volume de poezii („Fire de tort”, „Balade și idile”), proză, traduceri („Odiseea”, „Eneida”, „Divina comedie”), a condus reviste de cultură („Tribuna”, „Vatra”, „Semănătorul”).
Elena Văcărescu (Helene Vacaresco), n. 21 septembrie 1864, București, decedată la 17 februarie 1947, Paris, înmormântată la cimitirul Bellu din București, descendentă a cărturarului Iancu Văcărescu,remarcată de Eminescu, Alecsandri și Titu Maiorescu, s-a stabilit ulterior la Paris, unde a desfășurat o intensă activitate literară, de traducere din scriitorii români, de militantă pentru Marea Unire din anul 1918, fiind membru al Academiei Franceze și al Academiei Române.
Sina Dănciulescu (Eufrosina Leonte), 28 septembrie 1934, Ciupercenii Vechi, Dolj- 27 noiembrie 2021, Craiova, doctor în filologie cu teza „Poetica minulesciană”, autoare de versuri și interpretări critice.Premii literare. Profesoară universitară la Universitatea din Craiova, chiar din anul înființării, 1966. A fost coordonatoarea lucrării mele de gradul I, despre aprofundarea literaturii prin activități extracurriculare, președinte Eugen Negrici. S-a pensionat în anul 1987, continuând să activeze la revista „Ramuri”, la filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor etc.
Luna septembrie a adus în prim-plan nume însemnate de scriitori români.
Corneliu Vasile
|
Corneliu Vasile 9/7/2025 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.