| | Toamna culorilor 
 E toamna rozelor când palmele îsi spun oful lor,
 
 Mireasma săruturilor prinsă-n dansul valsurilor
 
 Priviri ce acum vorbesc sub pleoape sfioase
 
 Trăite clipe din frământări gratioase.
 
 
 
 Tremur, teamă si-un gând – pură energie
 
 Savurează doar timpul plin de magie,
 
 Răsună din piepturi un vals de iubire
 
 Sub pasi contopesc clipe de fericire.
 
 
 
 Ploaie de frunze – o mică evadare
 
 Prinsă-n căusul tău stau cu resemnare...
 
 Tânjim după momente gustând aerul dintre noi
 
 Vârtej de energie, pete pe-o pânză de culori.
 
 
 Centrul din inimă începi să-l regăsesti,
 
 Tu energia peste mine-o risipesti –
 
 Sub fald de lumină un spectru de culoare
 
 Din toamnă dă-mi savoarea frumusetii tale.
 
 
 
 O roză târzie, bucăti din poezie,
 
 Un zâmbet pe buze asezat prin magie
 
 Si-nvăluirea de smarald cu chip...sunt eu –
 
 Micul meu zefir cu aripi de curcubeu...
 
 
 
 Printre lacrimi
 
 
 Lacrimi picură-n pământul rece
 
 boala a pătruns în trupul ce tace
 
 macină încet ca să se răzbune,
 
 neputinta azi nu mai are nume.
 
 
 Printre lacrimi ascult noaptea vrăjită,
 
 sub văl străveziu o stea e pitită,
 
 azi a oferit lumină timpului ce-l trăim
 
 dar pentru noi, podoabe – nu uităm să iubim…
 
 
 Nu vei sti niciodată
 
 
 Nu vei sti niciodată cât de mult am iubit
 
 Pământul umed si ploaia rece ce-a trecut.
 
 Nu vei sti niciodată cât de mult am iubit
 
 Soarele, lumina, norul si-ntregul zenit.
 
 
 
 Iţi vei aminti, doar sărutul furat de pe buze
 
 Si zâmbetele gingase dăruite să te amuze –
 
 Iti vei aminti îmbrătişarea plină de energie,
 
 Parfumul de roze, versuri alese dintr-o poezie.
 
 
 
 Nu vei sti niciodată gustul sângelui ce fierbe
 
 Picuri de rouă strălucind din iubiri eterne...
 
 Iti vei aminti, doar dorinta tremurândă,
 
 Si globul de lumină – a mea ofrandă.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 |  | 
 
 Antonela Marian     9/24/2015
 |  | 
 Contact:
 | 
 | 
 
   
   
   
   
 
 |