Patrimoniul românesc, în Parlamentul Ontario. Un pas istoric pentru comunitatea românească
La 5 noiembrie 2026, Parlamentul provinciei Ontario a făcut un pas important spre recunoașterea oficială a patrimoniului românesc. Proiectul legislativ Bill 122, Romanian Heritage Week Act, 2026, inițiat de parlamentarul Logan Kanapathi și coinițiat de Rudy Cuzzetto, a fost aprobat în a doua lectură, în urma unei dezbateri în care contribuțiile românilor la dezvoltarea provinciei au fost evocate cu respect și apreciere.
Proiectul propune instituirea Săptămânii Patrimoniului Românesc în prima săptămână completă a lunii decembrie, în fiecare an, perioadă aleasă în legătură cu Ziua Națională a României, sărbătorită la 1 Decembrie.
Preambulul proiectului legislativ amintește că în Ontario trăiesc aproximativ 150.000 de canadieni de origine română, primele valuri de imigrație datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sunt evocate și două organizații care au contribuit la păstrarea identității românești: Graiul Românesc, înființată la Windsor în 1929, și Asociația Culturală Română, fondată la Hamilton în 1957.
La invitația Consulatului General al României la Toronto, m-am numărat printre membrii comunității românești prezenți la Queen’s Park pentru a asista la acest eveniment.
Clădirea Parlamentului impresionează de la prima vedere. Construită între 1886 și 1892, după proiectul arhitectului Richard A. Waite, și inaugurată în 1893, poartă amprenta stilului romanic richardsonian, cu arcade masive, turnuri și piatră de gresie roz.
Dar adevărata surpriză m-a așteptat în sala legislativă. Privirea mi-a fost atrasă de cele douăsprezece candelabre, de plafonul înalt, de lemnul sculptat și de băncile verzi, așezate față în față. Întreaga încăpere păstrează eleganța și solemnitatea unei alte epoci.
Mi-au atras atenția și ținutele ceremoniale ale oficialilor parlamentari, cu robe negre și detalii albe, păstrate din tradiția britanică Westminster. Un ceremonial vechi de secole, din care face parte și buzduganul ornamental, simbol al autorității legislative.
Priveam în jur cu admirație. Era pentru prima dată când asistam la lucrările Parlamentului Ontario și mă aflam acolo tocmai într-o seară în care urma să se vorbească despre România. Nu mi-aș fi închipuit că voi avea prilejul să trăiesc un asemenea moment.
În galerii se aflau peste o sută de membri ai comunității românești, potrivit Consulatului General al României la Toronto. Oameni de vârste și profesii diferite, reprezentanți ai unor organizații culturale și profesionale, clerici, familii și voluntari, veniți să fie martorii unui eveniment care privește întreaga comunitate românească din Ontario
La ora 18:00 a început dezbaterea proiectului Bill 122.
Logan Kanapathi, deputat provincial din partea Partidului Progresist Conservator și reprezentant al circumscripției Markham–Thornhill, este inițiatorul proiectului legislativ. Venit în Canada ca refugiat din Sri Lanka, a vorbit despre experiența celor care își părăsesc țara și încearcă să construiască o viață nouă, fără să își piardă identitatea. A recunoscut în povestea familiilor românești ceva din propriul său drum și a subliniat importanța transmiterii tradițiilor către generațiile tinere.
În intervenția sa, i-a salutat pe consulul general Oana-Raluca Gherghe și pe reprezentanții organizațiilor românești prezente. I-a mulțumit și parlamentarului Michael A. Tibollo pentru sprijinul acordat inițiativei.
Unul dintre discursurile care mi-au atras atenția a fost cel al deputatei Peggy Sattler, reprezentanta circumscripției London West. A făcut o mărturisire personală: tatăl său s-a născut în Ideciu de Jos, în Transilvania, într-o familie de sași.
Multă vreme, ea își considerase rădăcinile exclusiv germane. Abia după o călătorie făcută în România, în 2012, împreună cu tatăl, sora și fiicele lor, a început să își privească altfel apartenența. A povestit despre Brașov, Sighișoara, Lacul Ursu, mâncărurile românești și frumusețea locurilor. Întoarcerea tatălui în satul natal, după atâtea decenii, a fost pentru familie o experiență de neuitat.
Peggy Sattler a vorbit și despre cinematografia românească, amintind Noul Val și pe regizorul Cristian Mungiu. M-a bucurat să aud, în Parlamentul Ontario, o asemenea referire la cultura cinematografică românească.
Michael A. Tibollo, deputat provincial pentru Vaughan–Woodbridge, actual procuror general adjunct al provinciei Ontario (Associate Attorney General) și fost ministru al Turismului, Culturii și Sportului, a acordat un loc important istoriei și culturii românești.
A vorbit despre vizitele sale în România, la București și Constanța, despre ospitalitatea românilor și despre impresia pe care i-au lăsat-o istoria și cultura noastră. A evocat Revoluția din decembrie 1989, sacrificiile celor care au luptat pentru libertate și l-a citat pe filosoful Petre Țuțea.
A amintit nume care au depășit de mult granițele României: Constantin Brâncuși, George Enescu, Henri Coandă și Nadia Comăneci. Dar nu s-a oprit la personalitățile cunoscute. A vorbit și despre oamenii obișnuiți, despre părinți și bunici, despre sacrificiile făcute pentru familie și despre contribuțiile care nu ajung niciodată în cărțile de istorie.
La finalul discursului, Michael Tibollo a rostit în limba română proverbul „Unde-s doi, puterea crește!”, stârnind aplauzele celor prezenți.
Și ceilalți parlamentari care au luat cuvântul au adus perspective diferite asupra identității culturale. Jonathan Tsao a vorbit despre păstrarea limbii și tradițiilor în familiile de emigranți, Tom Rakocevic despre rolul Bisericii Ortodoxe Române în viața comunității, iar Rob Cerjanec, pornind de la propriile rădăcini croate, despre importanța cunoașterii originilor.
Rudy Cuzzetto, coinițiatorul proiectului și deputat provincial pentru Mississauga–Lakeshore, a evidențiat legăturile dintre România și Canada. A amintit vizita sa în România din februarie 2026, colaborarea celor două țări în domeniul energiei nucleare, inclusiv prin tehnologia canadiană CANDU, și parteneriatul în cadrul NATO. A evocat și solidaritatea comunității românești din Mississauga după incendiul care a afectat biserica ortodoxă românească Sfântul Andrei.
Dincolo de diferențele dintre discursuri, toate au adus în atenție contribuția românilor la viața provinciei Ontario, prin muncă, educație, cultură, știință și implicare în comunitate.
A urmat momentul votului.
Din galerie, am urmărit o procedură parlamentară pe care nu o mai văzusem până atunci. În locul unui vot electronic, parlamentarii și-au exprimat acordul cu voce tare: „Aye!”. Președinta de ședință a constatat rezultatul. Mi s-a părut cu atât mai impresionant cu cât acest mod de vot păstrează o tradiție parlamentară britanică pe care nu am întâlnit-o în România.
Bill 122 a fost aprobat în a doua lectură și trimis către Standing Committee on Heritage, Infrastructure and Cultural Policy, pentru continuarea procedurii legislative.
Pentru noi, cei aflați în galerii, era un moment de bucurie și mândrie. Asistaserăm la votul unui proiect dedicat patrimoniului românesc, chiar în Parlamentul provinciei în care ne-am construit o nouă viață.
Un cuvânt de apreciere se cuvine consulului general al României la Toronto, Oana-Raluca Gherghe, pentru implicarea în acest eveniment și pentru apropierea de comunitatea românească. Prezența numeroasă a compatrioților noștri la Queen’s Park a dat mai multă însemnătate momentului.
După încheierea ședinței, parlamentarii, membrii comunității românești și ceilalți invitați s-au reunit la recepția organizată în biblioteca Parlamentului. Am avut prilejul să admir încăperile și să schimb câteva cuvinte cu Michael Tibollo, căruia i-am spus că sunt scriitoare și pregătesc un articol despre eveniment. Mi-a oferit cartea sa de vizită și s-a oferit să îmi trimită discursul.
M-am întors acasă cu multe imagini în minte. Cu arhitectura Parlamentului, cu vocile celor care au luat cuvântul, cu aplauzele și cu chipurile oamenilor veniți să fie prezenți la acest moment.
Trăiesc în Canada de aproape un sfert de secol. Știu că viața unui emigrant nu se rezumă la poveștile de succes care ajung în presă. În spatele lor există ani de muncă, dor de casă, adaptare, renunțări, speranțe și încercarea continuă de a împăca două lumi.
De aceea, pentru mine, seara de la Queen’s Park a însemnat mai mult decât o dezbatere parlamentară. A însemnat recunoașterea unor oameni care și-au construit viața aici, au crescut copii, au înființat afaceri, au predat, au îngrijit bolnavi, au creat și au dus mai departe, fiecare în felul său, ceva din România.
Patrimoniul românesc nu înseamnă numai costume populare, cântece, dansuri sau sărbători. Înseamnă și limba pe care încă o vorbim, cărțile pe care le citim, amintirile pe care le purtăm, felul în care ne creștem copiii și ceea ce alegem să nu lăsăm să se piardă.
Poate că tocmai aceasta este însemnătatea cea mai profundă a inițiativei legislative: recunoașterea faptului că, devenind parte a societății canadiene, românii nu au încetat să fie români. Iar ceea ce au adus cu ei nu aparține doar trecutului, ci continuă să îmbogățească prezentul țării în care trăiesc.
Carmen Cristina Oltean
Toronto, 6 noiembrie 2026
Vezi imagini la rubica Evenimente culurale de pe observatorul.com
Surse documentare: Legislative Assembly of Ontario, Hansard, 5 noiembrie 2026; Bill 122, Romanian Heritage Week Act, 2026; Consulatul General al României la Toronto.
|
Carmen Cristina Oltean 11/6/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.