Costin Gagu: O voce relevantă, cu suflu literar și rigoare istorică
Câteva date biografice despre Costin Gagu: „scriitor contemporan stabilit în Canada, recunoscut în peisajul publicisticii românești ca o voce importantă a romanului istoric de reconstituire. Proza sa explorează traumele și realismul sumbru al perioadei de instaurare a comunismului în România postbelică. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității Ovidius din Constanța și al Facultății de Educație OISE a Universității din Toronto, masterand al Institutului de Studii Europene și Euroasiatice a Universității Carleton din Ottawa, Canada, Costin Gagu reprezintă o voce recentă în peisajul publicisticii românești, una din cele mai vivace atunci când vine vorba de romanul istoric, dacă avem în vedere Premiul „Banu Rădulescu” pentru literatură al Revistei Memoria, revista gândirii arestate, pentru cel mai bun roman istoric al anului 2023, “O mie de lumi… 1950.” Proza acestuia se consacră ca fiind o frescă fidelă a anilor de după război, când tragedia umană reprezenta fundalul marilor schimbări comunarde promovate de la răsărit.”
Impresii de lectură: „O mie de lumi… 1950” Îl citesc pentru prima dată pe Costin Gagu și știu că nu e ultima. Descopăr un om inteligent, ce vede în profunzime, dincolo de aparențe. Scrisul e alert, poignant, un limbaj bogat și viu. Cu unele tonuri cazuale, el include sensuri, nuanțe din documentarea riguroasă, deprinsă ca istoric. Excelente portretele personajelor, interesantă juxtapoziția dintre lumi, cu realitățile de azi prezentate în contrast cu cele din perioada discutată, ce-și găsește reflecția în carte. Un roman robust, informativ, incitant. O frescă socială de anvergură. Costin Gagu e o voce ce merită ascultată, urmărită. Asta, fără legătură cu urmăritorii și anchetele anilor respectivi. La prima lectură am fost deopotrivă încântată și surprinsă. Am admirat fidelitatea cu care este reconstruit contextul acelor ani. Cea de-a doua carte a lui Costin Gagu m-a edificat definitiv despre potențialul scriitorului, solidificând primele impresii. Impresii de lectură: „Fondul S sau Pasărea Alicanto” La citirea acestui volum m-am mai născut o dată – asta, ca să parafrazez ce spunea autorul. Și, deși subiectele abordate sunt noi, iar cărțile te țin cu sufletul la gură, totuși, e interesant că întâlnirea cu ele este una firească, parcă de mult așteptată. Mă întreb de unde vine acest lucru: poate din cultura scriitorului, ce are substanță. Poate vine din curiozitatea lui personală, sau poate din disciplina istoricului de a descoperi adevărul, din obișnuința de a merge la esențe, de a citi în oameni, în cărțile ce sunt… și-n adevărurile lor adânci.
Costin Gagu are un stil ce cucerește, întorcând singur paginile. Concis dar niciodată șters sau sec, el are străluciri, uneori surprinzătoare, fără să fie căutate excesiv. Atât cât să țină interesul cititorului treaz pe tot timpul lecturii. Mă întrebam cât e istorie reală și cât ficțiune. Cred că Fondul S e aproape de datele biografice ale lui Petru Dumitriu, iar pe mine mă fascinează și cum scriitorul a creat dialogurile ce sunt o reușită literară. Memorabilă scena cu Corneliu Baba, tânăra Irina și mama ei… splendid creat paralelismul poveștilor și evoluția personajelor Leonora și Petru, până la punctul în care înțelegi forțele ce le înmănunchează destinele ca într-o funie, ale căror fire nu se întâlnesc, dar totuși se amplifică, își dau sens unul altuia, capătând alte dimensiuni. Mi-au plăcut în special zbaterile interioare ale lui Petru Dumitriu, motivate de alegerile făcute în viață. Costin Gagu pictează complexitățile unei lumi fascinante, uneori incredibile. Ce vremuri! Una a cenzurii, în care oamenii erau epurați. Ca și cărțile, de altfel. Normalul de atunci – în toată absurditatea lui. E lumea în care ne-am născut, în care am crescut și în care am fost educați să credem necondiționat. Vă invit să vă uitați cu ochi căutători, să identificați motivații și explicații plauzibile. Iar sufletul, unde-i era sufletul? Pe de altă parte, experiența de viață de atunci era una ce devoalează, relevă condiția umană la limita existenței, supraviețuirii și anduranței umane. Greu de imaginat limitele umane ale suferinței. E o perspectivă dobândită, în mod dureros, poate vinovat, poate altfel…dar mereu bogată în sensuri, scrisă cu fiecare experiență în parte, prin care aflăm și efectul eliberator al înaltului interior. Astfel, cărțile lui Costin Gagu devin documente, care, între istorie și ficțiune, descriu cu acuitate realitățile de atunci, rămânând mărturie.
„Să ierți, dar să nu uiți!“, ne spune el. Costin Gagu transcrie istoria într-un registru inteligibil și emoționant. Bogăția de limbaj și expresie, puterea sa de sinteză, precum și remarcabila abilitate de a colora atmosfera, creează o imagine credibilă, vie, captivantă. Memorabilă. Fondul S e o realizare scriitoricească notabilă, atât ca frescă a vremii cât și ca roman. Vorbim despre un scris proaspăt, ce aduce precizia detaliului istoric, dintr-o perioadă ce scoate în evidență conflictele dintre lumi, indivizi, dar și forțele ce-i mână (de la interese, până la dragoste).
Din datele sale biografice, aflăm că: „Romanele [lui Costin Gagu] funcționează ca un act de recuperare a memoriei istorice românești, privită detașat, dar empatic, de la distanța exilului canadian.” El are disciplina necesară documentării aprofundate, obiective, „ce nu judecă și nu etichetează”, care devine o marcă distinctivă a romanelor sale. În plus, invită la o explorare ce duce la pătrunderea semnificațiilor perioadei respective. Cu mână sigură, influențează percepțiile cititorului, transformându-l dinăuntru. Astfel, cititorul deopotrivă descoperă și se descoperă, ca apoi să știe ce pas să pună înainte, ce alegeri să facă pe mai departe.
Un autor ce merită urmărit și ascultat cu interes.
|
Milena Munteanu 10/8/2026 |
Contact: |
|