Poate vă doriți să mergeți pe Via Transilvanica
Despre Via Transilvanica s-a scris și se va mai scrie mult, foarte mult; și e grozav, pentru că merită din plin! Vin și eu cu comentariile mele de drumeț care a parcurs din bucățele, în cinci ani, aproape 700 km din cei 1639.
Vreau să vă spun din start că totul este flexibil, fiecare alege ce i se potrivește: începe de unde vrea, merge cât vrea și cât poate. Un lucru e sigur: voia bună e la ea acasă, iar frumusețea zilelor petrecute pe Via e de neegalat. Frumusețea pădurii, frumusețea cărării, frumusețea cerului, frumusețea gazdelor și a gândurilor - toate sunt la cote înalte. Mai plouă, mai bate vântul, mai dogorește soarele - toate sunt primite cu bucurie.
Pentru mine, este fascinant să descopăr de fiecare dată noi valențe ale expresiei "drumul care unește". Unește nu doar satele cu orașele; nu doar oamenii care se cunosc pe traseu. În casele în care am zăbovit, am remarcat că România prezentului se suprapune peste România copilăriei si deschide poarta către viitor, prin emoțiile pe care le trăiesc și care sigur vor anima discuții înflăcărate; oriunde voi ajunge știu că voi povesti cu vervă despre Via.
Aventura mea a început, în 2022, poate nu întâmplător, de Ziua Copilului. Am fost printre cei care s-au alăturat lui Irena și Costi, de la firma de turism Oameni Mulțumiți. Ei parcuseseră deja regiunea Bucovina și o parte din Ținutul de Sus. Așa că am pornit împreună cu alți voinici, de la Brâncovenești și am parcurs bucată după bucată, până la Câmpul Cetății. În vara lui 2023 am continuat de unde am rămas, am trecut prin Sovata, Praid, Atia și tot așa, an după an, până când vara aceasta am plecat pe 5 iunie de la Hobița Pui și am ajuns pe 12 iunie la Caransebeș, din regiunea Terra Banatica. Poate vă întrebați cum de știu atât de exact datele. Simplu: sunt notate în Carnetul Drumețului, alături de o ștampilă primită la fiecare sfârșit de etapă. Am trăit multe întâmplări pe care aș vrea să vi le povestesc dintr-o dată, care sunt gata de să dea năvală pe ecran. Zic aici de momente banale, simple, dar care nu apar în viața cotidiană. Am văzut cum se naște un vițel, am întâlnit apicultori la lucru, am dormit în case cu ștergare pe pereți dar fără curent electric, am gustat brânză proaspătă direct de la stână, am trecut prin cătune izolate în vârf de munte, am fost invitați la masă atunci când am bătut la poartă pentru o cană de apă. Dar vă povestesc altă dată despre ghidușii cu parapante, coronițe, linguri de lemn și tăurași. Acum vreau să vă spun cum se clădește o excursie pe Via.
Experiența Via Transilvanica începe când apar discuțiile despre următoarea escapadă. Câți vom fi? De unde pornim? Cum facem cu bagajele? Pentru că sunt multe aspecte de discutat înainte de a te avânta la drum. Iată cum procedez eu:
- Stabilesc mai întâi perioada în care plecăm, ca să ne potrivim concediile.
- Apoi mă informez despre traseu: aflu dacă include etape dificile, care e media zilnică de km, câte ore de mers ar fi pe zi
- Ca să aleg cazările mă folosesc de Ghidul Drumețului. Acolo, pe lângă date despre posibilele gazde sunt foarte multe informații; afli unde găsești ștampile, dacă vreo zi se poate împărți în câteva etape mai mici, mai pe placul nostru; dacă sunt și obiective suplimentare de văzut, ce e indicat să punem în rucsac.
- Urmează stabilirea componenței grupului.
- Pentru siguranța locurilor de cazare asigurate, am învățat că e bine să încep cercetările cu câteva luni înainte. Asta pentru că, e adevărat, și fusul orar își spune cuvântul, întrucât diferența de 7 ore dintre România si Ontario, Canada trebuie luată în seamă atunci când dai telefoane sau scrii pe WhatsApp si aștepți răspuns rapid
Nu e simplu de planificat o excursie de asemenea amploare, dar așa cum zice Tibi Ușeriu, “Ușor poate oricine”. Fără îndoială, să pui pe picioare proiectul Via Transilvanica nu a fost o bagatelă! Mii de voluntari au participat la amenajarea celor peste 1600 de km de cărare numită atât de autentic “drumul care unește”, care a devenit un adevărat ambasador al României. Acest lucru nu se datorează premiilor obținute în ultmii ani ori articolelor din National Geographic sau BBC Travel. Toate astea au venit mai târziu. Meritul îl au misiunea și valorile promovate, alături de impactul covârșitor pe care îl procuce Via asupra celor care pășesc pe cărarea ce duce de la Putna la Drobeta Turnu Severin și a celor care, voluntar, o mențin curată și funcțională!
Recunosc, și eu am devenit pe negândite o aprigă susținătoare a traseului de lungă distanță Via Transilvanica. Nici nu se putea altfel! Sunt convinsă că aproape toți cei care își propun să ajungă pe Via și reușesc să o facă, se molipsesc incurabil. Aerul, peisajele, culorile, natura și mai ales oamenii de acolo fac cumva să te cheme înapoi.
Ca să aflăm și mai multe noutăți, pe lângă ceea ce este prezentat în Ghid și în aplicația Via Transilvanica, putem să devenim membri ai frumoasei familii Via Transilvanica și vom primi lunar un mesaj cu ultimele noutăți. Nici măcar nu trebuie să fi mers deja pe Via sau să cunoști în amănunt detalii despre trasee, date calendaristice ori planurile de viitor ale acestui grandios proiect. E suficient să fii un entuziast susținător al realizărilor românești contemporane, care ne aduc cinste și ne fac să ne simțim mândri că suntem români.
Vă invit să luați în considerare această posibilitate.
Despre bornele așezate la fiecare kilometru, care alcătuiesc cea mai mare expoziție de sculptură în aer liber, vă povestesc data viitoare.
Andreea Bojinca
Toronto
|
Andreea Bojinca 9/11/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.