Revista "Magazin Critic" promovează cultura contemporană
Ajunsă la numărul 94-2026, publicația "Magazin Critic" aparține "Euro Education Federation", acreditată de "Comisia Europeană" prin "EPALE". Publicația de: informație culturală, educație, comunicare științifică și opinie este recunoscută ca revistă a profesorilor de istorie de "Inspectoratul Școlar Județean Gorj".
Revista "Magazin Critic" apare tipărită la nivel național, fiind coordonată de Mara Mădălina Radu și susținută de: Petre Țuțea (președinte de onoare), Andrei Popete Pătrașcu (redactor-șef ziar online), Ionel Cioabă (președinte fondator) și Radu Buțu (secretar).
Publicația care promovează "adevărul mai presus de toate" este recomandată de consiliul științific alcătuit din: Preot Universitar Doctor Ion Popescu Brădiceni, Conferențiar Universitar Lazăr Popescu, Profesor Doctor Mitel Pasăre, Doctor Albinel Firescu și Doctor Laurențiu Mecu.
Consiliul științific și redacția propun consumatorilor de cultură ce vor parcurge acest număr 6 interviuri cu oamenii de litere:
TESSA NADIR (BRAȘOV - 10 întrebări)
CRISTIAN BODNĂRESCU (BACĂU - 14 întrebări)
LINA MOACĂ (CARAȘ-SEVERIN - 10 întrebări)
ANDREEA PÎRLEA (IAȘI - 10 întrebări)
ELENY ANTOCHE GRECU (CONSTANȚA - 9 întrebări)
ROXANA NEGUȚ (BUCUREȘTI - 10 întrebări)
Trăim într-o perioadă în care zgomotul informațional devine tot mai puternic, iar cultura, educația, credința și memoria colectivă sunt împinse tot mai des la marginea interesului public. Cu toate acestea, există inițiative care refuză să accepte această pierdere ca pe o normalitate. Magazin Critic este una dintre aceste inițiative!
Mara Mădălina Radu,
Redactor-Șef
TESSA NADIR: Cititorul are puterea și ar fi timpul să o folosească.
Tessa Nadir este o scriitoare brașoveană de romane polițiste, fantasy și horror. A debutat în 2015 cu romanul Sânge și flori de portocală la editura Tracus Arte. Au urmat apoi romanele Lacrimi de Ceacâr și Vremea Justițiarului la editura Vremea. A publicat povestiri și nuvele în diverse reviste și publicații. Își petrece timpul citind și recenzând cărți pe Goodreads.
Tessa Nadir: Când ne gândim la scriitori care trăiesc exclusiv din scris, ne vin în minte autori celebri din străinătate. În România
cred că acest lucru este mai degrabă o legendă, un zvon. Este ca Yeti, toată lumea se gândește că ar putea să existe, dar nimeni nu l-a văzut.
Pentru cineva care scrie Fantasy sau Horror, de exemplu, este foarte greu să-și frângă imaginația și să se încadreze în ele (tematicile la modă). Stafiile și vampirii nu își fac veacul la multinațională, nu au avut Covid, nu se ceartă cu soacra, nu au drame existențiale etc.
CRISTIAN BODNĂRESCU: Doar catacombele sunt pline cu oameni de neînlocuit.
L-am invitat la un dialog pe Cristian Bodnărescu, autorul poemului Demonița (cel mai lung poem romantic din literatura universală) poem pe care l-am citit cu interes în urmă cu doi ani, în volumul Amurgul Gol și pe care eu (și nu doar eu) l-am încadrat în genul gothic dark romance.
Eu vă propun să descoperim împreună perspectiva lui Cristian Bodnărescu, un autor român contemporan care ne face cinste atât pe plan național, cât și peste hotare. Am convingerea că discuțiile cu astfel de oameni sunt ocazii de a ne îmbogăți orizontul cultural și de a înțelege mai bine nu doar literatura, ci și lumea în care trăim.
Dacă privim poezia dumneavoastră ca pe un spațiu în care romantismul întunecat se întâlnește cu sacrul, atunci cum ați descrie această zonă de trecere în care scrieți: este ea mai aproape de o revelație spirituală, de o reconstrucție a memoriei istorice sau de o formă de rugăciune transpusă în imagini poetice?
Cristian Bodnărescu: Ca poet, mă pot doar ruga pentru cei plecați, dar și pentru noi, care suntem încă prinși între forme materiale și efemere cei în viață. Desigur că nu pot desprinde istoria și identitatea noastră din context. Cel care își uită originile, nici nu va avea o însemnătate. Mai departe, mă pot doar bucura dacă scrieile mele sunt percepute a fi drept revelatoare. Oricum, sunt doar un poet, nu și duhovnic ori entitate sacră.
Citind poezia Străbunicul nu pot să nu mă întreb și dacă mai contează exactitatea istorică sau adevărul emoțional și spiritual devine prioritar?
Cristian Bodnărescu: Poezia este inspirată din realitate, având un străbunic răpus de tânăr, în urma rănilor provocate de pe frontul primului Război Mondial. Se numește Mihai Ciupercă. Dar poezia a fost menită spre a mă ruga către toți străbunicii care au plătit prețul suprem ori au făcut sacrificii pentru neamul nostru. Eu îi iubesc la fel de mult.
Lumea e obosită/ Ea forță nu mai are,/ Privește plictisită/ Cum România moare. Aceasta fiind o bucată din lirica dumneavoastră, care ne ilustrează în manieră plastică prezentul. Unde credeți că a dispărut eroismul poporului român? Ce s-a întâmplat cu legendarul nostru curaj?
Cristian Bodnărescu: Neamul nostru dacic are atât soarta, cât și liderii pe care îi merită, la fel ca oricare alt neam. Curaj este din plin, însă poate nu ar strica și tehnica, logica, inteligența, cultura.
Creatorul îți dă, dar tu trebuie să fructifici darul. În zilele noastre au rămas puțini oameni, într-o masă de lume. Cum putem recunoaște un dac? Este simplu: e cel care prin ceea ce face prețuiește România nu Rusia, America sau alte țări. Oamenii nu mai au acum o viziune echilibrată, strategică. Sunt mulți pseudo-naționaliști care au uitat de trecutul nostru și miros a bolșevism ori a oportunism cei inteligenți din masa lor. Acum sunt 2 tabere manipulate, pline de indivizi fără identitate: dacii bolșevici și progresiștii sălbatici. Câinele se crede lup, dar rămâne o javră mică.
Dacă ar fi să descrieți spațiul poeziei dumneavoastră ca pe un loc fizic
ce imagine ar fi cea mai apropiată de ceea ce trăiți în momentul creației?
Cristian Bodnărescu: Odată cu trecerea anilor, amintirile din copilărie revin în subconștient. Deci, Bacăul anilor 90 ar fi locul unde sufletul meu a rămas. Dar poate fi o viziune subiectivă, romantică. România are nenumărate locuri frumoase, înafară de muzeele băcăuane și de munții Nemira sursa de inspirație a poeților care scriu despre pașii lui Ștefan cel Mare. Uite la fel, pe Copoul din Iași se mai aud pașii lui Mihai Eminescu și cei ai Veronicăi Micle.
Sunt atras de munți și urc an de an masive din Bucovina. Apreciez și Alpii din Elveția ori cei din Italia, acolo fiind castele de vis, dar totuși simt o conexiune aparte cu natura din România.
Cei care încă nu și-au închinat forma creatoare divinității, mai au timp să o facă. Nimic nu este pierdut și de neconceput cât încă se mai poate realiza. Tot ce facem trebuie să fie pentru Dumnezeu. Fără El, este doar înșelăciune și pierzanie.
LINA MOACĂ: Citiți pentru că există vieți pe care nu le veți trăi niciodată și emoții pe care nu le veți întâlni decât într-o carte.
Lina Moacă (n. 25 mai 1980, Caransebeș), licențiată în Teologie-Istorie, este o scriitoare care îmbină armonios elemente de fantasy, mister, romantism și suspans. În creațiile sale, explorează adesea conflictul dintre lumină și întuneric, surprinzând complexitatea alegerilor umane și subtila dualitate dintre bine și rău. Prin poveștile sale, invită cititorii într-o călătorie a descoperirii de sine, unde destinul, emoția și dimensiunea spirituală se împletesc într-un univers captivant.
Într-o societate dominată de imagine și de comunicare rapidă, ce loc mai ocupă literatura și lectura?
Lina Moacă: Poate unul mai discret. Trăim într-o lume care ne cere să mergem mai repede și să uităm repede. O carte face exact contrariul: te obligă să încetinești și să meditezi. Cu cât lumea vorbește mai tare, cu atât sufletul are nevoie de mai multă liniște, iar literatura poate deveni una dintre acele încăperi ascunse în care ne regăsim pe noi înșine.
ANDREEA PÎRLEA: Tehnologia se schimbă, societatea se schimbă, dar oamenii continuă să iubească, să sufere, să spere și să caute sens.
Andreea Pîrlea este profesoară, bibliotecară și scriitoare. Predă limba română și limba germană, coordonează cluburi de lectură, proiecte culturale, activități de voluntariat și crede că educația începe acolo unde oamenii descoperă bucuria de a citi. Autoare a mai multor volume și fondatoare a proiectului cultural Miroslava Literară, dedică o mare parte din activitatea sa formării comunităților de cititori. În prezent coordonează patru cluburi de lectură, cercul de teatru Actoriada și revista școlară Zoom In, convinsă că literatura poate apropia oamenii și poate schimba vieți.
Andreea Pîrlea: Pentru mine, biblioteca nu este un depozit de cărți. Este un loc în care se întâlnesc oameni, idei și generații. În biblioteca liceului în care lucrez, elevii nu vin doar să împrumute volume. Vin să ceară recomandări, să participe la activități culturale, să lucreze la revista liceului, să pregătească proiecte, să discute despre cărțile pe care le-au citit sau, uneori, pur și simplu să găsească un loc în care să se simtă bine.
Observ adesea că tinerii caută mai mult decât informație. Caută repere, modele, comunități și oameni care să îi asculte. Biblioteca poate oferi toate aceste lucruri, de aceea cred că misiunea bibliotecarului nu se rezumă la gestionarea unui fond de carte. El devine un mediator între carte și cititor, între cultură și comunitate.
ELENY ANTOCHE GRECU: Îmi doresc ca fiecare carte pe care o scriu să fie mai mult decât o lectură, să fie o experiență, o întâlnire cu sine și o invitație la transformare.
Eleny Antoche Grecu este autoarea volumului Călătorie prin tărâmurile sufletului, prima carte dintr-o trilogie dedicată autocunoașterii, vindecării interioare și reconectării cu esența sufletului. Prin scris, autoarea invită cititorii într-o călătorie profundă către sine, explorând teme precum iubirea, curajul, transformarea și puterea de a găsi lumină chiar și în cele mai dificile experiențe de viață.
ROXANA NEGRUȚ: Îmi doresc ca acest popor minunat să rămână un popor educat și primul pas către educație este lectura.
Poetă, scriitoare, jurnalistă.
S-a născut în anul 1981 la București. A studiat la Facultatea de Filosofie și Jurnalism și a lucrat ca redactor șef, copywriter, content writer, editor și jurnalist la diverse publicații. Scrie literatură pentru copii, poezii și proză scurtă.
A publicat poezie, proză și articole în reviste literare naționale și internaționale, precum și în peste 40 de antologii din SUA, Marea Britanie, Canada, Australia, Argentina, Peru și India.
Veronica Iațcu, profesor, Republica Moldova
|
Veronica Iațcu 9/2/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.