Al 18-lea Festival de Film și Istorii Râșnov
Profesorul orădean Mihai Maci a propus, în cadrul Festivalului de Film și Istorii Râșnov 2026, unul dintre cele mai tulburătoare diagnostice ale evoluției post-comuniste a cetățenilor din români și din Estul Europei. Derulat în perioada 7-23 august 2026, FFIR 2026 a însemnat peste 50 de proiecții, 18 dezbateri și prelegeri, 20 de concerte, 3 spectacole de teatru, 4 evenimente speciale și Școala de Vară FFIR, la care au participat peste 70 de liceeni și studenți.
Al 18-lea Festival de Film și Istorii Râșnov a propus spectatorilor 18 dezbateri și prelegeri conectate cu tema principală a ediției, Proiect România. Istorici, jurnaliști, sociologi, politicieni, economiști, bancheri, oameni de afaceri, reprezentați ai societății civile, etnologi, filozofi, psihologi au analizat situația la zi din România și Republica Moldova, încercând să ofere explicații de context istoric și geografic și să formuleze soluții un viitor mai senin, mai prosper, mai solidar.
Încercând să găsească răspuns la întrebarea Ce ne mai unește?, economistul Victor Giosan, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, a admis că „Există mai multe Românii, dar asta nu e ceva excepțional. Există mai multe Italii, de Nord și de Sud, există mai multe Polonii, unde e o ruptură între Vest și Est. Spre deosebire de ele, însă, în ultimii ani, problema pe care o avem în România este calitatea guvernanței publice care duce la accentuarea neîncrederii în stat și instituții publice. Această neîncredere nu e nouă, e de dinainte de comunism, accentuată și de comunism și de perioada de tranziție. Trebuie însă să recunoaștem că, pe acest fond foarte vechi, statul român face destul de multe ca să crească neîncrederea structurală în autoritățile publice și să ajungă la forme acute.”
Tot pe tema (ne)încrederii, Dana Țălnar-Naghi, sociolog și cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române, a subliniat faptul că „România își menține tendința spre valori de tip tradițional: avem încredere mare în relațiile apropiate, în familie, în vecini, în cunoștințe, dar nu prea ne place să interacționăm cu necunoscuți. Nu avem o încredere foarte mare și au deschidere spre nou, spre schimbare”.
Filozoful Mihai Maci, conferențiar universitar în cadrul Universității din Oradea, a observat și chestionat: „Noi ne-am îmbogățit pe dinafară, dar nu ne-am schimbat pe dinăuntru pe măsura bogăției. Am rămas tot cu o mentalitate de oameni săraci, de copiluți din ăia sărăcuți care se așteaptă să o încaseze după ceafă și a căror singură preocupare e să mai adune ceva. Unde e această schimbare lăuntrică pe care o aduce bogăția?”.
Continuând analiza privind factorul uman, Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare și profesor universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, a exemplificat într-o speță mult discutată în spațiul public: „Când vorbim de analfabetism funcțional și la această cifră îngrozitoare de 42%, ne referim la trei aspecte: literație, literație numerică și literație științifică. Să dăm un exemplu. La capitolul literație numerică, 90% și ceva dintre copiii de 15 ani din România întrebați cât face 3 plus 6 spun corect 9, deci, știu tabla adunării. În schimb, la întrebarea „Dacă la Copenhaga sunt -3 grade și la Stockholm sunt +6 grade, care e diferența de temperatură dintre cele două orașe?”, 42% dintre copii din România se pierd. Ce ne arată asta? Că suntem foarte buni la teorie, dar nu știm s-o aplicăm și nu înțelegem la ce folosește”.
Privind spre viitor, doamna Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, a indicat 2028 ca fiind anul în care Republica Moldova va încheia negocierea primelor capitole din procesul de aderare la Uniunea Europeană. În același timp, macroeconomistul Dan Bucșa a produs o amplă demonstrație conform căreia România nu poate îndeplini cele 5 criterii de aderare la moneda Euro mai devreme de anul 2034. Discutând pe tema unirii dintre România și Republica Moldova, istoricul Armand Goșu, profesor universitar în cadrul Facultății de Istorie a Universității din București, a remarcat că „Unirea poate să reprezinte ocazia perfectă pe care România n-o găsește ca să se re-starteze”, semnalând, în același timp, faptul că „moldovenii sunt niște oameni foarte pragmatici. Dacă mâine le e bine cu Rusia, ei merg cu Rusia. Dacă le e bine cu România, ei merg cu România.”
Privind spre viitorul Uniunii Europene și al României ca stat membru, Elena Calistru, președinta Secțiunii pentru Unitate Economică și Monetară și Coeziune Economică și Socială (ECO) din cadrul Comitetului Economic și Social European (CESE) a subliniat că România are două probleme în acest moment: „Pe de o parte, trebuie să continuăm proiectul de convergență pentru că încă suntem în urma multor state membre, mai ales cu câteva dintre regiunile țării. În același timp, tot acest bloc al Uniunii Europene trebuie să alerge un pic mai repede ca să prindă din urmă țări precum Statele Unite sau China. Deci, provocarea în acest moment este să vedem cum, în condițiile acestor nisipuri mișcătoare, noi, ca țară, vom reuși, pe deoparte să încercăm să-i prindem din urmă pe restul din UE și, în același timp, să ne adaptăm la noile priorități ale UE: creșterea competitivității economice, apărare, extinderea și consolidarea autonomiei Uniunii în lume”.
Pe un orizont de timp mai extins, Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române, a propus o posibilă cale de urmat: „Întrebarea e ce facem pentru următorii 20 de ani pentru ca să finanțăm politicile industriale de care e absolută nevoie. Nu avem nici o scăpare fără o reformă administrativ teritorială profundă, care să vină la pachet cu reforma educației, reforma sistemului de sănătate și reforma sistemelor de pensii. Trebuie să creăm premisele ca în 40 de ani pensiile private din România să fie egale cu produsul intern brut”.
Toate dezbaterile din cadrul celei de-a 18 ediții a Festivalului de Film și Istorii Râșnov pot fi urmărite pe canalul de YouTube al festivalului: https://www.youtube.com/@FilmIstoricRasnov
Detalii despre ediția din 2026 și actualizări despre ediția viitoare pot fi urmărite pe facebook.com/filmsiistoriirasnov
instagram.com/filmsiistoriirasnov
Festivalul s-a desfășurat în perioada 7 – 9 august la Feldioara, 7 – 13 august la Brașov, 8 august la Codlea și 14 – 23 august la Râșnov. Detalii despre programul din 2026 pe: www.ffir.ro
Festivalul de Film și Istorii Râșnov este un eveniment certificat Europe for Festivals, Festivals for Europe și Eveniment Responsabil, organizat de Asociația Mioritics, Primăria Râșnov și Asociația Loomkraft. FFIR are susținerea unor parteneri importanți: Banca Comercială Română, PPC Renewables Romania, Groupama, Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, Fundația Corneliu Coposu, Fundația Hanns Seidel, Ambasada Norvegiei, Ambasada Israelului, Institutul Polonez, Muzeul Județean de Istorie Braşov, Expert Forum, Forum Apulum , Jockey Club România ş.a.
Eveniment finanțat de Primăria Feldioara, Centrul Național al Cinematografiei și Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România
Partener de hidratare: Zizin, Aurelius
Pentru mai multe detalii: Mihai Dragomir, coordonator festival, 0727 642 858, mihai@mioritics.ro
|
Mihai Dragomir 8/31/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.