Sarea înseamnă bogăție! – Salina Ocnele Mari
România a fost și încă mai este o „Țară de Aur”! Avem aurul ca metal prețios, aurul verde – pădurile, aurul negru – petrolul și aurul alb – sarea!
La începutul lui august, 2026, cu aprobarea SOCIETĂȚII NAȚIONALE A SĂRII SA – BUCUREȘTI, am avut plăcerea să revizitez, de data aceasta ca jurnalist, una din sucursalele SALROM, Salina Ocnele Mari.
În zona de nord a Olteniei, în apropiere de cochetul oraș Râmnicu Vâlcea, se află orașul Ocnele Mari cu a doua cea mai mare salină și cea mai veche din țară, de pe timpul dacilor și a Imperiului Roman. În adâncul minelor de sare de aici se află o întreagă istorie a neamului românesc!
Din partea Salinei Ocnele Mari ne-a însoțit doamna Anca Monea, Șef Serviciu Turism - Râmnicu Vâlcea, care ne-a prezentat primul orizont, cel de agrement al salinei, și ne-a dat informațiile necesare despre acest loc minunat aflat la peste 200 de metri de nivelul Mării Negre.
Salina Ocnele Mari face parte din portofoliul exploatării miniere Râmnicu Vâlcea, Sucursala Societății Națională a sării, SALROM SA București.
SALROM este singura companie românească cu veche tradiție la exploatarea și prelucrarea sării care dispune nu numai de unul din cele mai mari zăcăminte din țară și din Europa, de cea mai bună calitate. Sarea românească este recunoscută în întreaga lume pentru puritatea și efectele ei. Zăcământul de sare de la Ocnele Mari este unul dintre cele mai vechi și cele mai mari din România. El se întinde pe o lungime de 7,5 km, o lățime de 3 km și o adâncime de aproximativ 400 metri, fiind de vârstă geologică Badeniană.
Mina Cocenești, unde este amenajată baza de agrement, este o mină relativ recentă. A fost deschisă în anul 1993. Finalizarea exploatării sării la primul orizont al minei, la 226 m față de nivelul mării, a permis amenajarea și deschiderea, pe 5 septembrie 2009 în aripa vestică a minei, a primului punct turistic care avea o suprafață de 20 000 de metri pătrați. Ulterior, în decursul timpului, numărul vizitatorilor crescând de la un an la altul, a fost necesară amenajarea unei noi baze de agrement, cu o suprafață mai mare, și astfel pe 31 mai 2015, în aripa estică a minei, a fost amenajată și deschisă actuala parte de agrement.
Baza de agrement, în cadrul căreia ne aflăm, are o suprafață amenajată de aproximativ 40.000 mp. Ea este situată la 29 m adâncime față de intrarea în galeria de acces. În cadrul bazei de agrement microclimatul salin se particularizează printr-o temperatură constantă pe tot timpul anului, 13-15 grade Celsius, gradul de umiditate este moderat, aproximativ 50% . Înălțimea camerelor este de aproximativ 8 m. Noi ne află la primul orizont al minei. Cele două orizonturi inferioare situate la cam la 16 m diferență unul față de celălalt, sunt orizonturi active, de unde se exploatează în prezent sarea.
Din anul 1959 până în prezent exploatarea zăcământului de sare de la Ocnele Mari se efectuează prin două metode, pe cale uscată aici la Ocnele Mari și se obține sarea gemă și pe cale umedă în zona Ocniței, a salinei vechi, prin dizolvare cinetică – in sonde și se obține sarea în soluție. Sarea extrasă din zăcământul Ocnele Mari, cam 95% e destinată industriei chimice, proceselor chimice de electroliză, pentru dedurizarea apei, în industria textilă, pielărie, deszăpezirea drumurilor, iar în proporție de 5% pentru zootehnie și industria alimentară.
Exploatarea sării aici la Ocnele Mari datează din cele mai vechi timpuri, încă din neolitic. Au fost descoperite în zonă obiecte aparținând epocii neolitice precum vase confecționate din lut ars, vârfuri de lance, cuțite, topoare. De altfel dacii au creat de-a lungul pârâului Sărat un întreg sistem de așezări și fortificații al cărui punct nodal părea să fie importanta așezare de la Cosota unde populația se ocupa cu exploatarea și comercializarea sării. Pe la începutul anilor 1960 un profesor din localitate, Gheorghe Mosteanu, descoperă întâmplător, într-o grădină din punctul Cosota, niște vase din lut ars, diferite față de cele descoperite în Valea Bradului, situată peste deal. Se deschide un șantier arheologic și se constată, de către arheologi, descoperirea unei cetăți dacice de peste 2000 ani, Cetatea Buridava, în traducere liberă cetatea burilor, menționată adesea de istoricul grec Ptolemeu, în scrierile sale.
Ulterior exploatarea sării a continuat și în timpul cuceririi romane, castrul roman de la Stolniceni, construit pentru a controla această zonă este dovada acestui fapt.
În vremea Imperiului Roman sarea era considerată monedă de schimb, era considerată „aur alb” și romanii o foloseau în special pentru conservarea cărnii, a alimentelor.
De altfel termenul de „salariu”, pe care-l utilizăm în prezent, are o strânsă legătură cu această resursă indispensabilă a vieții pentru că „salariu” provine din latinescu „salarium”. Soldații romani primeau o cantitate de sare care era considerată plată suplimentară la soldă.
Ulterior, ofițerii romani și soldații nu au mai primit această cantitate de sare ci o sumă de bani care era destinată procurării sării care era suficientă pentru o lună de zile.
Termenul de „salaire” a fost preluat ulterior de și de francezi, prin anul 1260, cu aceeași semnificație.
Exploatarea sării capătă un mod deosebit și în vremea lui Constantin Brâncoveanu când devine monopol domnesc, sarea fiind exploatată și comercializată în folosul obștii, fiind o sursă aducătoare de venituri. De altfel exploatarea sării de la Ocnele Mari este cea mai importantă din sud-vestul țării, de unde și denumirea de Ocna cea Mare, menționată mai în toate documentele vremii din sec al XVIII-lea. De altfel în anul 1549 se face referire în multe documente ale vremii de comerțul cu sare care se făcea în Transilvania, în special cu Cetatea Brașovului. Sunt documente din timpul domnitorilor Mircea cel Bătrân, Simion Movilă, Radu Mihnea și se face referire la cantitățile însemnate de sare care erau exploatate de la Ocna cea Mare și care erau donate mânăstirilor Cozia, Govora, Tismana, Hurezi sau Bistrița.
În anul 1836 se deschide Mina Sf. Ioan cel Vechi și în cadrul acestei mine existau ocne în forme de clopot, camere cu profil ogival. În cadrul acestei mine au existat și două puțuri, puțul Sf. Ioan cel Vechi și puțul Sf. Nicolae. Exploatarea sării din această mină s-a făcut până în 1895 când mina a fost închisă.
În 1937 a fost deschisă Mina Pavel denumită mai târziu Mina 1 Mai. Ea avea camere cu profil trapezoidal, central fiind amplasat puțul Sf. Petru. În această mină se demonstrează faptul că folosirea havezei pentru tăiere și folosirea explozivului, reprezintă cea mai bună metodă de exploatare a sării.
În prezent exploatarea sării se realizează aici la Ocnele Mari prin folosirea unei metode de origine canadiană numită exploatare prin camere mici și palieri pătrați. Camerele mici sunt aceste spații dintre pereți iar pilierii pătrați sunt acești pereți de sare.
Din câte am observat, și informat, sunt foarte mulți vizitatori care vin aici pentru mediul salin care are efecte benefice pentru sănătate. Sali terapia este o metodă de prevenire și ameliorare a anumitor afecțiuni respiratorii. Redau, pentru cei interesați, câteva din indicațiile terapeutice: astm bronșic de diferite forme, infecții respiratorii, laringită, amigdalită, otită, faringită, silicoză gradul 1 și 2, diverse afecțiuni dermatologice, pentru stres și oboseală, anxietate, nevroză, ameliorarea tusei cauzate de fumat etc.
Sunt desigur și câteva contraindicații: pentru persoanele cu infarct miocardic, tuberculoză, cancer bronho-pulmonar, epilepsie, sarcină avansată, claustrofobie, hipertensiune etc.
În special temperatura constantă și aerul curat sunt principalii factori pentru care vizitatorii vin la salină. Sali terapia constituie o metodă de menținerea unei stări de sănătate, dar asta nu înseamnă înlocuirea tratamentului medicamentos recomandat de medic.
Mediul salin este recomandat de medici ca o posibilitate de recuperare a organismului.
Baza de agrement are numeroase posibilități de petrecere a timpului în subteran. Sunt zone de agrement dotate cu piste de carting pentru adulți și copii, trambuline, mese de biliard, hochei, terenuri de minigolf, de fotbal, baschet, volei, pe care le-am trecut pe rând în revistă.
Salina Ocnele Mari este singura salină din țară care pune la dispoziția vizitatorilor și un patinoar cu suprafață sintetică de 300 mp, unde aceștia se pot da cu rolele sau patinele. Am văzut și un tobogan gonflabil, dar și un mini cinematograf special amenajat unde copiii îi pot urmării pe eroii din desenele animate.
Tot în cadrul salinei se găsește și cel mai mare lăcaș de cult ortodox subteran din țara noastră care poartă hramul Sf. Gheorghe și al Sf. Varvara considerată și ocrotitoarea minerilor.
Tot ce delimitează biserica, boltă, pereți, pardosea este din sare! Liniștea și aerul curat, deși ești în subteran, te apropie parcă și mai mult de Divinitate! În fiecare an pe 4 decembrie este sărbătorit hramul bisericii. Este o biserică care funcționează după calendarul ortodox și unde un paroh, în fiecare duminică sau în zilele de sărbătoare, oficiază slujbe. În decursul timpului în cadrul bisericii din subteran au fost oficiate și cununii religioase sau slujbe de în creștinare al noi născuților.
În cadrul salinei este și un magazin de suveniruri, dar și sare iodată sau neiodată, săruri de baie etc. Există și o cafenea numită „CAFEA LA SARE BY SALROM”. Salina are și un restaurantul cu o gamă variată de preparate tradiționale, dar și o Cramă. În cadrul salinei Ocnele Mari pe parcursul anului se desfășoară multe evenimente cu caracter sportiv, artistic, cultural, competiții de tir cu arcul, concerte și festivalul „The Jazz Cave Festival”. În acest moment se află și o expoziție de sculptură în bronz de Călin Baciu, care are ca temă principală calul, un simbol universal al nobleței. Este de asemenea și o expoziție de pictură.
În salină se află un Culoar al culturii, în vecinătatea bisericii, apoi culoarul continuă cu sculpturi în sare, iar în zona restaurantului descoperim o expoziție de fotografie.
Tot în apropierea lăcașului de cult se află o moară pe apă, amenajată de minerii salinei.
Ceea ce frapează, când privești de jur împrejur, din interiorul „muntelui de sare” este stratificarea sării! Nici Inteligența Artificială nu cred că poate realiza asemenea forme, o grafică spectaculoasă realizată din „venele” de sare, unele albe, altele cenușii sau închise la culoare spre negru, ondulate ca valurile unei mări după o furtună haotică. Sarea creează pe pereți, tavan și podea tablouri fascinante. Privindu-le, aici în interiorul pământului, ai impresia că te afli într-un mediu spațial, într-un univers ordonat prin însăși dezordinea sa!
Pătrunzând într-o salină uiți de tumultul citadin, de efervescența care te înconjoară la serviciu sau pe stradă, de stres. Aici anxietatea dispare, aerul sărat și răcoros îți creează o anume bine dispoziție, și chiar aș putea spune că, admirând și meditând, simți energii pozitive și te eliberezi de cele negative.
Salina Ocnele Mari este un punct de agrement mirific pe care-l recomand, cu căldură, turiștilor români cât și celor străini!
Noi românii să fim uniți și să ne apărăm identitatea neamului, să respectăm valorile culturale și istorice, și să transmitem sentimentul iubirii față de pământul strămoșesc și tinerelor generații.
Ion NĂLBITORU
|
Ion Nălbitoru 8/9/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.