Amprente literare și culturale
În sudul României, numit altădată Țara Românească (Valahia) și Oltenia (Valahia Mică), există o distribuție diversificată și inegală a centrelor de cultură, a evenimentelor literare, festivalurilor și revistelor, de la Brăila până la Drobeta-Turnu Severin . Aici apar publicații culturale, precum Istros și Litera 13 la Brăila, Tomis la Constanța, Argeș și Cafeneaua literară la Pitești, unde, în cadrul Universității, figurează Facultatea deTeologie, Litere, Istorie și Arte, Curtea de la Argeș în aceeași localitate, Vâlcea literară la Râmnicu Vâlcea, Caietele Columna la Târgu Jiu. OltArt la Slatina, Caligraf la Drobeta-Turnu Severin, acolo, unde există pasionați care susțin cu forțe proprii cultura română.
Cunoscător al câtorva zone, localități și personalități culturale , unde strălucește literatura română prin diferite acțiuni, evenimente și publicații, le prezint succint.
La Slobozia apare revista de cultură trimestrială Helis, cu o solidă redacție, din care fac parte Gheorghe Dobre, Titi Damian, Șerban Codrin, Florentina Loredana Dalian, Fl.Crețu, Grigore Spermezan ș.a., nu demult dispărând din această lume Costel Bunoaica. Centrul Cultural Ionel Perlea a inclus în spațiul său această publicație care cuprinde pagini de poezie, proză, eseu, cronici literare, amintiri, alte arte. Sunt incluse și alte personalități și evenimente din orașele județului Ialomița, Fetești și Urziceni.
Buzăul este un vechi centru tipografic, religios, cultural și are edituri, reviste, festivaluri, lansări de carte, întâlniri ale scriitorilor. Editurile Editgraph, Alpha MDN, Teocora și publicațiile Amprenta, Literadura, Șansa buzoiană, Viața Buzăului, Centrul Cultural Alexandru Marghiloman, Festivalul Național de Epigramă „Cât e Buzăul de mare” și Asociația Culturală Renașterea buzoiană sunt repere ale vieții culturale. Intelectualii și autorii de aici sunt Paul Androne, Viorel Frîncu, Mihai Sălcuțan, Teo Cabel, Tudor Cicu, însoțiți la manifestări culturale de Florentin Popescu, Passionaria Stoicescu, Titi Damian, Mihaela Roxana Boboc, Gina Zaharia, Paulina Georgescu și un grup mare de epigramiști: Florin Rotaru, Victor Bivolu, Mihail Cuțulencu, George Enache. Au plecat în altă lume Gheorghe Ene, Marin Ifrim.
La Râmnicu Sărat scoate Constantin Marafet publicația Glas râmnicean și conduce Editura Marafet, până nu demult existând și revista Spații culturale,cu Valeria Manta Tăicuțu și Nicolai Tăicuțu, la Pârscov revista Intrezăriri, a lui Gheorghe Postelnicu, iar la Țintești Caietele de la Țintești, inițiate de Stelian Grigore. Multe manifestări culturale îi evocă pe Sf.Sava Gotul, Vasile Voiculescu și Alexandru Marghiloman. Viața culturală este aici efervescentă, cu o mare bibliotecă și multe librării.
Târgoviște a fost capitală de țară și are multe vestigii istorice celebre, precum și muzee , între care Muzeul scriitorilor târgovișteni și Muzeul tiparului și cărții vechi românești. Aici apar revista lunară Litere, fondată de scriitorul Mihai Stan, și Impact, a lui Vali Nițu. Colaboratorii sunt scriitori nu numai din județul Dâmbovița, ci și din toată țara. Aici este Universitatea Valahia, cu Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare. Sunt festivaluri culturale, lansări, târguri și expoziții de carte, participări importante la târgurile Gaudeamus și Bookfest din București. A plecat spre alte zări Tudor (Dorel) Cristea, redactor și prozator de valoare, care mi-a fost coleg de serie la facultate.
Bolintin Vale, județul Giurgiu, se află în fruntea activității literare, aici funcționând Editura Sud, fiind publicată revista Sud și fiind organizate numeroase întâniri, lansări, evocări, de către un grup inimos de intelectuali și scriitori: Vasile Grigore, Gabriel Dragnea, Alexandru Cazacu, Ion Andreiță, G.Apostoiu, Gianina Mahedințu, Ștefan Crudu, Florică Dan, Marian Grigore, Alexandra Firiță, Constanța Crudu, Ioana Ruxandra Fruntelată, unii venind special de la București pentru „Toamna culturală bolintineană” și pentru alte activități ale Asociației cultural-istorice bolintinene.
Giurgiul apare în peisajul literar cu festivaluri și concursuri literare, manifestări culturale și omagiale la Muzeul JudețeanTeohari Antonescu și la Centrul Cultural Ion Vinea, printre inițiatori fiind scriitoarea Dunia Pălăngeanu, inițiatoare a unui cenaclu româno-bulgar și a revistei Valahia, muzeograful Emil Păunescu ș.a.
Roșiorii de Vede este azi, în opinia mea, capitala culturală a județului Teleorman. La Roșiori au fost înființate revista Drum, Asociația culturală Mileniul III și revista Teleormanul cultural. La Biblioteca Municipală Gala Galaction a fost directoare regretata Irina Stoica, fosta mea colegă de facultate și de an (ca și Paul Androne de la Buzău, Passionaria Stoicescu și regretații Mariana Ionescu de la Buzău și Tudor Cristea de la Găești). Constantin T.Ciubotaru a fost primul roșiorean (zicea: adoptat) la ale cărui lansări am participat, iar regretatul scriitor Cornel Basarabescu a fost, în paralel cu mine, inspector școlar, el la Teleorman, eu la Olt, ulterior întâlnindu-ne ca profesori și autori. Cu Stan V.Cristea, autor al multor cărți, între care despre trecerea lui Mihai Eminescu prin sudul țării, am colaborat la revista Meandre și am scris despre cărțile domniei sale. Activitatea literară și editorială este azi reprezentată de Cristian Gabriel Moraru, Iulian Bitoleanu, Liviu Nanu, Domnița Neaga, Florina Carvaci, scriitori pe care i-am cunoscut, și de alți talentați autori. Cu mulți dintre aceștia m-am întâlnit la târgurile de carte Gaudeamus și Bookfest, precum și în paginile publicațiilor enumerate.
Și Alexandria a fost și este reprezentată de revistele Meandre și Caligraf, cu valoroșii scriitori Florea Burtan,Nicolae Dina, Ana Dobre, Nicoleta Milea, având și contribuția unor roșioreni și a unor teleormăneni stabiliți la București., precum scriitorul Ștefan Mitroi.
Aceste centre culturale sunt importante atât pentru afirmarea, în reviste și edituri, a autorilor din zonă, dar și pentru educația literară și estetică a generațiilor aflate încă pe băncile școlii.
Last but not least, Craiova este nu numai centrul economic și administrativ al Olteniei, dar și un astru care își împrăștie razele culturii, implicit ale literaturii, la nivel local, regional, național și mondial, prin Universitate, cu Facultatea de Litere, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S.Nicolăescu-Plopșor”, cu sectorul Etnografie-Filosofie-Filologie, Filiala Uniunii Scriitorilor din România, Biblioteca Județeană Dolj „Alexandru și Aristia Aman” ( cu filiale și centre culturale inclusiv în Canada), Cenaclul ,Epigramiștilor Olteni, care dă și un vicepreședinte al Uniunii Epigramiștilor din România, pe Petre Gigea-Gorun, edituri precum Aius, Universitaria, Contrafort, Sitech, sau Teatrul Național „Marin Sorescu”, Târgul de carte Gaudeamus, Festivalurile Shakespeare și Patrel Berceanu, numeroasele reviste de cultură (unele dispărute): Ramuri, Mozaicul,Scrisul Românesc, Meridian, Arhivele Olteniei, Noul literator,SpectActor, Mesagerul Olteniei, Păcală, Constelații diamantine, Cugetul, publicații conduse de inimoși și competenți literați, precum Gabriela Gheorghișor, Florea Firan, Nicolae Marinescu, Constantin Pădureanu, Doina Drăguț și mulți alții. Ca licean, am obținut un premiu, la etapa regională a olimpiadei de limba și literatura română de la Craiova, mai târziu aici mi-am obținut gradele didactice și am publicat la edituri și în reviste craiovene. Craiova este, în afară de Capitală, cel mai important centru literar din această zonă.
Cinste celor care întrețin vie flacăra literaturii române,pentru acum și pentru viitor!
Corneliu Vasile
|
Corneliu Vasile 7/21/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.