O, Canada!
Vâltoarea și frământul Ghiei
Te-au răscolit adânc, în humă
Tot vin străini, de peste tot învie
Să îți sărute fruntea și hrănitoarea-ți mână.
Vikingi, franci, itali și britoni
Cu coifuri, luntre, grog și al lui Bahus vin
Regi cu armure, mucaliți, bufoni
Rânjind doar sau plini cu toții de venin.
Îi mâna frica sau foamea sau sclavia?
Sau poate roși de libertate și de nou?
Au părăsit pe rând: părinții, frații, glia,
Nouă făptură, chiar semeață; dogmatic ou!
Tu, Kanatà, a mari usque ad mare
Te-nconjurau oceane și lacuri cu pești roși
Văzduhul cu țipete de luptă care
Ieșeau din teepee, de la omul roș.
Iar când plămada nouă s-a-mplinit
Și omul roș și brun și blond...
Mâna și-au dat, apoi s-au înfrățit
Din tustrei, răsărit-a un nou rod.
Tu n-aveai urbe, biserici, nici cai cu care
Nici filosofi, poeți, nici chiar blestem
Umblai desculță, nepieptănată ca atare
Doar Mare Spirit, vreo doi șamani și un Totem.
Aicea nu a fost Columb, nici spanioli rebeli
Ci Jacque Cartier cu limba francā moale
Nici Montezuma, Hernán Cortés și alți iberi
Jean de Brébeuf, un iezuit sacrificat în vale.
Atâtea rosturi, cu triburi, limbi se-ațin
Din sat în așezare, pe dealuri, munte sau în mare
Războinicii îmbărbătați pe șei de cai ei țin
Nu aur, nici diamante, ci fratele lor soare.
Acuma tot se schimbă, pământul, apa fuge
Se schimbă în noroi, vin timpuri noi și noi
Totem sau Neamul lui cu sulița-i împunge
Noi ne smerim, vom plânge; acuma sunteți voi!
Canada, Canada, tărâm din mare-n mare
Aține-te mai bine, al tău pământ e sfânt
Ce-ți pasă cine vine, de-aiurea sau din zare?
Nimica nu-i al tău, este al altui Sfânt...
Cu mult mai Mare!
Fauna canadiană
Castorii cu crengi în gură
Arhitecți fără măsură
Construiesc tot mușuroaie
Să se-acopere de ploaie.
Trag de zor de un cotor
Plop, arțar, tuia sau măr
Șanturi, diguri cât mai 'nalte
Taie-n dinți cât de se poate.
Ursul Grizzly, greu, pe-o plajă
Adulmecă o scoică-n coajă
Apoi dă să mai adune
Doi somoni și niște mure.
Curcile sunt "doamne" bine
Îmbrăcate până-n vine
Sunt curtate, înfoiate
Peste-poate elegante.
Iar ratonii cei bandiți
Nici vorbă să fie sfinți
Scurmă, țipă, chiar nechează
Toată noaptea o țin trează.
Bufnița-și sucește gâtul
Se rotește, nu-i ca lupul
Vede tot ce o-nconjoară
Dă de știre la o cioară.
Vede-o veveriță plină
De alune; bate-o vină!
Nu-s luate din pădure
Se gândise să le fure.
Gâsca cea canadiană,
Ține piept la-ntreaga iarnă
Ea nu-i páseri călători
Stă de gardă-n patru zări.
Vine zimbrul cel vânjos
Și bărbos și bun de tors
Umblă-n turme, trag cărări
Limpezește cer de nori.
Dacă tot s-a limpezit
Cerul iute a primit
Robini, blue-jay, chickadee
Mierle multe, poate-s mii.
Dintre toate una-i roș
Cardinalul, un cocoș...
N-are haine și nici ie,
Doar o mândră pălărie.
Iar la Nord, chiar pe hotar
Stă doar ursul cel polar
Falnic, alb și mătăsos
Și în apă și pe jos.
De-am uitat ceva de spus
Un poem nu e de-ajuns
Să pui în cotidiană...
Fauna canadiană!
Preot Antonel Dumitru
|
Preot Antonel Dumitru 6/10/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.