Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti"
Am ieșit din "Sala de stclă" a Muzeului Satului ca dintr-o biserică
Pictorii și sculptorii prezenți în expoziție vorbeau cu atîta evlavie despre propriile compoziții, aveau fețele luminate, priviri hieratice.
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” găzduiește expoziția de artă sacră „De veghe la drum”, cu lucrări semnate de Camelia Mircea Adrian Bițică, Romeo Hățiș.
Elena Iurkiewicz abirdează tehnjca mozaicului, lucrări fine, pastelate, cu esere din foița de aur, ouă de struț pictate cu teme religioase, portrete ale sfinților și arhiereilor.
Icoanele pe sticlă ale Cameliei Mircea respectă canonul bizantin, culorile, cromatica echilibrată, dar realizate cu o eleganță a interpretării cu grație și inteligență artistică.
Camelia Mircea preferă stilul bizantin iconoclastic, dar devine pictor impresionist prin gest și iluzie, pictînd esența, reușește prin forme, culori și modele într-o manieră liberă, cuminte, să transmită cu o aparentă simplitate și o seninătate studiată ceea ce îsi propune în compozițiile sale.
Creativitatea, dăruirea și exprimarea ideilor prin intermediul lemnului constituie "cheia" operelor lui Romeo Hățiș.
Artistul are un dialog al luminii cu formele reliefurile create, cu faldurile straielor personajelor alese, cu fiecare reprezentare, cu fiecare expresie a chipurilor, gesturilor fascinînd prin detaliile și"poveștile" create.
Adrian Bițică impresionează prin măiestria dobîndită, prin tehnicile folosite, prin formele de artă complexă bine studiate.
Chiar dacă sculptura în lemn a devenit o formă de artă independentă, Adrian Bițică rămîne credincios stilului vechi buzantin, reakust și detaluat inovatoŕ în fhncție de materualul ales.
Știe să aleagă lemnul potrivit, știe cum va lucra în timp, astfel încît pe chipul sculptat al lui Ioan Botezătorul au apărut în timp linii fine ce amintesc de asceza în pustie a înainte-mergătorului Ioan: părul cu scaieți, haina din păr de cămilă, cureaua, s.a. Chipul lui Iisus predomină, dar și Fecioara Maria cu Pruncul. Sfinții din icoanele sale emană liniște, seninătate și bucuria credinței. Nu i-a uitat pe martirii Brîncoveni, nici pe doamna Maria, soția domnitirului, cea plecată la Stanbul să-i aducă trupul acasă.
Sfăntul Arhanghel Mihail, reorezentat cu sabiă ridicată spre cer constituie propria viziune și interpretare.
Expoziția deschide proiectul „Sub semnul icoanei”, conceput de Elena Iurkiewicz, proiect ce reunește anual două evenimente așezate sub ocrotirea Sfântului Hristofor, ocrotitorul drumarilor, sprijinitor în trecerea peste obstacole și a Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, ocrotitorul iconarilor.
Prin icoane pe sticlă, lemn, pânză, icoane sculptate, ouă de struț pictate și mozaic religios, proiectul propune o reflecție asupra drumului, a veghei, a ocrotirii și a popasului lăuntric.
Expoziția de artă sacră "De veghe la drum" este un prim demers al artistei plastice Elena Iurchievici pornind de la "cantonul" care exista și poate nai există și azi în Romănia.
Vernisajul a avut loc pe 9 mai, ziua Sfăntului Hristofor,
un sfânt important în tradiția creștină atât în Răsărit cât și în Apus, numele său fiind în același timp definiția frumoasei sale vieți creștine. Hristo-phoros înseamnă în greacă „purtător de Hristos” și, nu întâmplător, sfântul este adesea reprezentat ca purtând pe umeri pe Pruncul Iisus.
***
Sfântul Hristofor apare în iconografie încă din secolul al VI-lea, înfățișarea lui urmând două tipologii: prima este cea a unui bărbat voinic, cărându-L în spate pe Hristos reprezentat ca prunc și trecându-L pe Acesta peste un râu. Poartă în mâna dreaptă un toiag care, în mod minunat, are frunze. A doua icoană este cea în care sfântul este reprezentat cu cap de câine sau, mai rar, de miel. Tendențial, prima reprezentare este specifică Occidentului, în timp ce a doua, Răsăritului, dar această regulă nu e exclusivă. Pe lângă acestea, mai există și o a treia reprezentare, întâlnită de exemplu în mănăstirile din nordul României, unde Sfântul Hristofor apare ca un om obișnuit, purtând pe o tipsie un cap de câine (într-o formă similară celei în care Sfântul Ioan Botezătorul, sau alteori martirii care a murit prin decapitare, sunt reprezentați purtându-și propriul cap.
Sala de Sticlă a Muzeul Satului Bucuresti
Perioada de vizitare este între 12 – 21 mai a.c., de miercuri până duminică, între orele 10.00-18.00.
Liliana Popa
Istoric de artă
|
Liliana Popa 5/25/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.