Printre valuri, insule si orizonturi albastre
Când ne-am întors din prima noastră croazieră, în urma cu 8 ani, din Alaska, am simțit nevoia să scriu. Nu doar ca să-mi aștern gândurile, ci și ca să arăt cum e, de fapt, viața de croazieră văzută prin ochii unei pasionate de călătorii, aflată la a doua călătorie, pe un vas de lux, peste apele Pacificului. Ei bine, anul trecut, spre sfârșitul lui septembrie am am pornit într-o croazieră, pentru 14 zile cu Holland America Line, brandul care pune accent pe excelența culinară, curațenie, spectacole, muzică live (în special blues și clasică) și itinerarii mai lungi, bogate în destinații. Când spui croazieră, mulți oameni se gândesc fie la un lux inaccesibil, fie la o experiență pentru seniori. Adevărul e că realitatea de pe vas e mult mai nuanțată și, în multe privințe, o croazieră poate fi mai eficientă, mai comodă și mai rentabilă decât o vacanță clasică. Și
.într-adevar este mult mai confortabilă, în special, pentru oamenii în vârstă, dornici de distracție, cu mult curaj și optimism, cât și pentru familii cu copii. Indiferent unde alegi să mergi, o croazieră îți oferă șansa rară de a vedea lumea nu doar un loc, ci multe în timp ce te întorci în fiecare seară în confortul casei tale plutitoare. Până acum nici un tip de vacanță n-a reușit să-mi ofere posibilitatea să vizitez 5 orașe, chiar pentru scurt timp, cu un buget atât de bine controlat, cum a făcut-o această croazieră. Care a fost traseul? Plecarea din portul Vancouver cu prima oprire in Victoria. A urmat San Francisco unde am poposit două zile, apoi San Diego, Ensenada, Los Cabos, Puerto Vallarta și înapoi la San Diego de unde ne-am întors acasă cu avionul. Vaporul nu este doar un dormitor sau un hotel, ci un mic orașel. În zilele petrecute în tranzit pe ocean, călatorilor li se ofera aproape tot ceea ce exista într-o stațiune de turism, iar vasul nostru era considerat de lux, ca și un hotel de cinci stele. Intr-adevar condițiile au fost excelente. Sunt câteva restaurante, gradate și ele după pretenții și prețuri. La doua-trei dintre ele poți mânca oricât dorești și cam orice dorești, fie că te servești singur, fie că stai la masa și ești servit, iar meniurile sunt clar marcate pentru alergeni și diete speciale. Nu lipsesc evenimentele de seară, spectacole live și o atmosferă prietenoasă ce contribuie la farmecul croazierei, facându-o memorabilă pentru toți participanții. Vizitele în orașele în care ancorează vasul sunt diverse. Poți face o excursie cu un ghid, poți merge cu grupul sau îți faci singur traseul făcând o plimbare relaxata pe străduțe cu magazine și cafenele. Important e să respecți ora de îmbracare. Vasul nu te așteaptă. Mare ne-a fost mirarea și bucuria că la trei zile de la îmbarcarea pe vas, pe punte am întâlnit un român, un tânăr inimos, ofițer la cabina de comandă a vasului, cunoscută ca puntea de navigație care este creierul operațional al navei. Ce mândri eram că un român este apreciat și lucrează într-un loc cu mare resposabilitate, locul de unde se conduce un oraș plutitor de 11 etaje! Dar mândri eram și când ne însoțea pe vas, îmbrăcat în uniformă de ofițer de marină, cu ecuson nominal- Andrei Moțoc ! Timp de câteva zile oceanul ne-a încantat cu sunetul muzicii care are o frumusețe aparte, uneori blând și liniștitor ca o adiere, alteori intens și puternic, precum și culoarea oceanului acea nuanță adâncă de albastru-verzui, ce pare că ascunde toate tainile lumii. Dar
în ziua de 5 octombrie Priscilla care s-a format ca o furtună tropicală, în câteva ore a devenit rapid un uragan, de-a lungul coastei de sud-vest a Mexicului și a schimbat totul împrejur. În furtună, sunetul muzicii pe ocean a căpătat o forță aproape sălbatică, intensă, vie, neîmblanzită. În urma rafalelor de vânt care depașeau 140 km/ora, a valurilor de peste 4 metri, punțile au fost închise, lifturile oprite și vasul a început să scârție, să se clatine puternic, iar echilibrul era greu să-l păstrezi. Comandantul vasului, cât și ofițerul român, ne-au anunțat cu o zi înainte despre posibilitatea acestui fenomen, care pentru navigatori nu este ceva anormal. Natura dezlănțuita a durat câteva ore. A început la ora 3 noaptea și dimineața, la ora 7, deja își schimbase direcția. Datorită acestui uragan nava nu a primit acceptul de a ancora în portul Los Cabos care care era înscris în programul croazierii. Pe noi ne-a speriat puțin, dar în inima fricii s-a născut și o tăcere adâncă, aceea a celor care știu că dupa orice furtună, apare soarele, ceea ce s-a și întâmplat. În zilele următoare soarele la răsarit lumina mai puternic orizontul, apusul aducea liniște, melancolie, iar cerul se îmbraca în tonuri calde ca o îmbrățșiare de sfârșit de zi. Ce am învățat din aceasta călatorie?Am învățat că o croazieră nu este doar o simplă vacanță, ci este o aventură complexă în care oceanul devine o scena a viselor, iar fiecare port o nouă poveste. Am învațat că prin aceste calătorii în fiecare zi, nava ajunge într-un port nou, iar tu poți descoperi peisaje, culturii și tradiții diferite, fără să-ți faci griji pentru bagaje sau cazare. Am învățat că, asemenea oceanului, viața are zile cu furtună și zile cu soare, iar momentele de panică sunt ca niște lecții de viață care ne arată cât de fragili putem fi, dar și cât de curajoși suntem când viața ne pune la încercare. Și astfel, după 14 zile purtate de valurile Pacificului, am rămas cu sufletul plin de frumusețe, liniște și amintiri care vor continua mult timp să călătorească împreună cu noi. Am lăsat în urmă porturi, valuri, insule și orizonturi albastre, dar am adus acasă ceva mai prețios: bucuria unor clipe trăite cu adevărat. Viata nu este ce ai trait, ci ce iti amintesti ca ai trait si cum ti-o amintesti pentru a o povesti - Gabriel Jose Garcia Marquez Dorina Cornelia Aldea - Vancouver
|
Dorina Cornelia Aldea - Vancouver 5/14/2026 |
Contact: |
|