Ziua Europei la Ocna Mureș: strămoșii trăiesc prin copiii de azi
Ce bucurie să văd Ocna Mureșul meu sărbătorind Ziua Europei cu atâta culoare, copilărie, mișcare și viață. Mă uit la aceste fotografii și simt o mândrie adâncă. M-am născut la Ocna Mureș, am făcut liceul acolo, am mers de nenumărate ori pe străzile acestui oraș, iar deși copilăria mea a fost la Lunca Mureșului, și Ocna Mureș m-a crescut, în felul său, prin școală, prin oameni, prin amintiri și prin acele emoții care rămân în noi ca o lumină pe care timpul nu o poate stinge. Felicitări tuturor copiilor, profesorilor, părinților, organizatorilor și tuturor celor care au fost parte din această sărbătoare. Se vede în fiecare imagine că nimic nu a fost întâmplător. În spatele acestor costume, pași, glasuri, priviri și intrări pe scenă stau multe ore de pregătire, răbdare, grijă și suflet dăruit.
În mod special, vreau să o felicit pe Liana Carmen Stoica, cunoscută de mulți dintre noi ca Liliana Stoica, directoarea Casei de Cultură „Ion Sângerean”. În ceea ce face, ea își depășește cu mult rolul administrativ de director și coordonator. Nu se limitează la a organiza evenimente sau la a ține deschisă o instituție de cultură. Ea nu doar conduce o instituție. Ea trezește generații mici la frumusețea unei moșteniri mari. Acolo unde alții ar vedea doar un program artistic, Liliana vede copii prin care neamul își continuă bătaia inimii. Îi ia cu emoțiile lor, cu sfiala lor, cu obrajii aprinși și cu pașii încă nesiguri, apoi îi învață să intre pe scenă ca într-o moștenire, nu ca într-un simplu exercițiu. Sub ochii ei, copilul nu mai poartă costumul popular ca pe o podoabă de sărbătoare, ci ca pe o chemare. Dansul nu mai este doar mișcare, cântecul nu mai este doar sunet, scena nu mai este doar locul aplauzelor. Toate se unesc într-un fior greu de spus, dar ușor de simțit. Strămoșii nu par că trăiesc prin ei. Chiar trăiesc prin ei, pentru câteva clipe, în pasul lor, în glasul lor, în privirea lor, în bucuria aceea curată care umple sala și te face să simți că ai fost acolo chiar dacă privești doar fotografiile. A forma copii este o lucrare imensă. Înseamnă să atingi viitorul unei comunități. Înseamnă să îi înveți pe cei mici că un costum popular nu este doar o haină frumoasă, ci memorie vie. Că un dans poartă în el glasul celor dinainte. Că scena poate deveni locul în care un copil capătă curaj, demnitate, apartenență și dragostea de a purta în el o moștenire vie. Liliana este o forță creatoare de nestăvilit. Prin ea, Casa de Cultură nu este doar o clădire, ci un loc în care copiii capătă încredere, tradiția prinde glas, pași și lumină, iar comunitatea se adună cu inima deschisă. Acolo se lucrează cu vârste fragede, cu timidități, cu bucurii, cu vise, cu rădăcini și cu o moștenire care trebuie iubită înainte de a fi purtată mai departe.
Pentru mine, acest loc poartă și o amintire vie. Anul trecut, chiar de ziua mea, acolo am avut lansarea de carte, într-un spațiu care, pe vremea liceului meu, era cinema. Și nu a fost doar o lansare. Mi-au dăruit un adevărat spectacol de suflet, o sărbătoare pe care nu o voi uita niciodată. De aceea, când văd sala plină, copiii pe scenă, profesorii implicați, părinții emoționați și oamenii orașului adunați împreună, simt că Ocna Mureș trăiește cu putere. Simt că acolo există încă acea căldură de acasă, acea energie curată de a strânge oamenii în jurul culturii, al copiilor și al bucuriei împărtășite.
Ziua Europei vorbește despre unitate în diversitate, despre pace, prietenie și respect între oameni. Dar pentru mine, prin aceste imagini, a vorbit și despre orașul în care m-am născut, despre copiii care învață frumusețea apartenenței, despre oamenii care dăruiesc cu inimă și despre cultura care rămâne vie prin mâini, prin glas și prin pași. Felicitări din suflet tuturor!
Ocna Mureș rămâne în mine. Și mă bucură nespus să îl văd viu, demn și plin de copii care poartă în ei ceea ce avem mai curat. Abia aștept să mă întorc.
Carmen Cristina Oltean Toronto
|
Carmen Cristina Oltean 5/9/2026 |
Contact: |
|