Semenicul sau optica memoriei
Dintr-un gest de statornică legătură sufletească, într-un prezent în care trăieste cultura cu fermitate, prin patima cu adevărat eroică, cu înversunarea celui care nu are nimic de pierdut, poetul Iosif Băcilă îsi împarte cu mine bucuria lecturii, trimitându-mi reviste literare, printre care, constant, publicatia Semenicul din Resita, având ca redactor-sef pe Gheorghe Jurma, reputatul cărturar cărăsan. O notită de pe ultima pagină a revistei confirmă: „Întâlnirile săptămânale, de fiecare joi, ale Cenaclului Semenicul se desfăsoară normal, la sediul Casei de Cultură a Sindicatelor (adică a Uzinei de Constructii de Masini, a nu mai stiu a cărei uzine dar oricum o autoritate în afara culturii)...”¹ La câteva întâlniri am fost împreună cu prozatorul Ioan Florian Panduru si cu poetul Sabin Opreanu din Băile Herculane, ambii plecati în vesnicie, lăsându-ne creatia lor pentru linistea noastră.
Cenaclul Semenicul s-a înfiintat în anul 1949, având, la început, un nume pe măsura vremii, Maxim Gorki. Denumirea actuală a fost luată de la masivul Semenic din Muntii Banatului (Carpatii Occidentali), dacă bine îmi aduc aminte, prin 1968. Lexical, cuvântul defineste o plantă erbacee(familia compozitelor).
Muntele Semenic cu vârfurile Piatra Goznei si Piatra Nedeii, cu adânci rezonante culturale se întâlneste în poezie. În poemul Anotimpuri „ – Tăicută, de ce e vânătacic / ceriul în departe? / - De-acolo, de la Semenic / vin ploile si, dacă nu plouă, / nu avem ce culege la toamnă / de pe câmpuri!”² Eul liric se manifestă în curiozitatea copilului care întelege legătura omului cu pământul, amintindu-mi de cugetările lui Constantin Brâncusi: „Când capeti un răspuns te luminezi. Când pui o întrebare, în schimb, luminezi lucrurile”. Si eu am privit Culmile Semenicului de pe dealurile copilăriei. Poetul Iosif Băcilă chiar are un volum de versuri cu titlul semnificativ Poeme-Semenice (Timisoara: Editura Excelsior Art, 2014). În lumea creatiei, bardul din Almăj mărturiseste „E dreptul / poemelor-semenice / să-mi fie bucurie...”. Cu valoare adjectivală. cuvântul semenic intră intră în perspectivă estetică.Termenul si-a găsit loc în onomastică: Semenic (auzit în Iaz, Valea Bistrei), Siminica (în Lăpusnicel, Valea Craiovei; în titlul „Au murit povestile, Siminico” al prozatorului Ion Florian Panduru), fixându-se definitiv în toponimie, fiind de origine preindoeuropeană, alături de Minis si Nera, după cum afirmă slavistul Sorin Paliga „Related to semet „high, pround, arrogant”; reflect Preie. Root *S-M-es in Somes. The explanation from a would-be derivative from Slavic sъmeti is incorrect”.³ Nu este doar incorect, este de-a dreptul hilar, o rusine etimologică. DEX, din punct de vedere etimologic, notează cf. ucr. semeniuk, imposibil semantic. MDA recunoaste origine nesigură, cu trimitere cf. смuн, evolutie fonetică inexplicabilă. Din DER extragem: „sb., cr. smilje „Gnaphalium” (Cihac, II, 344), confundată cu bg. semennik, sb. semenjuk...”, elemente lexicale derivate de la cuvântul de bază semen „sământă”.⁵
Gândind o realitatea culturală ilustrată neconventional, trăită într-un flux creator puternic, Gheorghe Jurma nu se lasă atras de „farmece” de grup, stie ce are de înfăptuit si o face bine spre interes national, consecvent, mereu egal cu aspiratiile netrădate, duce mai departe adevărul unei provincii, parte a universului spiritual românesc.
De notorietate, formula „Orasul cu poeti” pentru Resita se leagă de numele lui Artur Silvestri, în urma desantului revistei „Luceafărul” în anul 1982 pe plaiurile cărăsene.
De anul trecut, viata literară a Resitei se defineste si prin formula „Scoala de proză de la Resita” consacrată de criticul Adrian Dinu Rachieru⁵, împlinind „o dorintă mai veche urmărită teoretic si practic de Gheorghe Zincescu, cu câteva decenii în urmă, dovedită acum de numărul mare de cărti si autori care arată, cu adevărat, că la Resita se scrie proză si că numărul prozatorilor e mai mare decât al poetilor”⁶. Ca atare se poate vorbi de Orasul cu prozatori.
Din revistele Semenicul, Resita Literară (redactor-sef Radu Cernătescu-poetul Constantin Rupa) si Reflex (redactor Ada D. Cruceanu), atrag atentia nume de prozatori autentici, voci promitătoare în care simti combustia creatiei în orasul, cândva, „focului nestins” siderurgic. Pătrunse de misterul creatiei, generatiile tinere prelucrează realitatea distinctiv, în acord cu directiile de dezvoltare ale prozei, trecând în memoria literei arta scrisului lor. Imaginea prozei resitene a rămas însă pentru mine, la scriitorii generatiei mele.
Cu experienta memorialistului, lingvistul Vasile C. Ionită stia că vietii nu-i scapă nimic, doar fiintele ei ascund taine, în Aripi frânte (Resita, Intergraf, 2004), cu credinta în impactul emotional cu cititorul, căutând semnificatiile faptelor reale iar în Meandre (Resita, Intergraf, 2005), spiritul polemic ajută darul de a povesti.
Prolific, Marcu Mihail Deleanu își începe cariera de prozator cu volumul Acvariu pe nisip, proză scurtă (Timisoara, Editura Facla,1983), urmat de romanul Baraj (Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1985) si Zodia Berbecului (Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987) unde demonstrează complexitatea constructiei epice, fiind un metaroman, în care simti problema libertătii creatiei. În Singurătatea inorogului Zece pre-texte pentru un roman (Resita, TIM, 2018) văd gestul temerar de a se apropia de marele umanist Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei. Epistolele de la Margum (Resita, TIM, 2025), concretizează mitul si istoria în stil epistolar prin povestiri, fiind o întoarcere în timp.
Gheorghe Jurma, prin „romanul-document” Întâmplări cu Afilon (Resita, Editura Timpul, 1995), a fixat pentru totdeauna personalitatea coregrafului de pe Valea Bistrei, legat trup si suflet de traditiile românesti, de specificul jocului popular bănătean. Lumina textualismului coboară subtil si profund în lumea de Întuneric de la ora sapte (Resita, TIM, 2918), în misterul esentei vietii.
Inginerul Gheorghe Zincescu nu trădează poezia prin volumul Arsita amiezii, povestiri (Timisoara, Editura Facla, 1981), schimbă numai modalitatea de a-si exprima sensibilitatea, finetea intelectuală. Nuvela Crizanteme pentru Irene (Resita, Editura Timpul, 1997) va fi reluată în volumul Iarna în Rai (Bucuresti, Editura Palimsest, 2013). Viata obisnuită apare într-o hiperrealitate onirică. Prozatorul obtine premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timisoara cu Proprietăti în paradis (Resita, TIM, 2013), unde realitatea politică trece pe dimensiunea fantasticului. „Prozator emblematic” pentru proza resiteană, pentru literatura noastră, Gheorghe Zincescu descoperă „fascinatia si topografia paradisului”.⁷ Imaginea literară a Resitei cuprinde o manifestare cuceritoare: Concursul de proză „Gheorghe Zincescu”, prilej potential de promovare a creatiei epice, mai mult decât un simplu eveniment cultural, un moment simbolic, o investitie chiar necesară.
Caligrafi ai firii, prozatorii Resitei opresc timpul sub pecetea literei, unde va vietui lumea care ar fi rămas anonimă. Accesarea realitătii prin artă depăseste limitele vizibile ale omului în favoarea realitătii sufletesti, a spatiului unde se nasc gândurile de o redutabilă rezonantă. Relatia subiectivă cu inspiratia aduce semnificatii care pun în miscare existenta de toate zilele. Dintr-o profundă nevoie de frumusete, cred că scriitorii au simtit si vor simti versurile poetului Iosif Băcilă: „O, Doamne, / Ce frumoasă e clipa în care / Mă-nminun în cuvânt, / Necum în uitare!” (Pe Culmea Semenicului)⁸.
Sigle: DER – Dictionarul etimologic român (Alexandru Ciorănescu);
DEZ – Dictionarul explicativ al limbii române;
MDA – Micul dictionar academic, editia a II-a.
1.Vezi notita informativă din Semenicul, Revistă de literatură, artă si cultură, serie nouă, an LIV, nr. 1(28), 2025, Resita, p. 133.
2. Iosif Băcilă, Anotimpuri înflorind sau poimâinele celorlalte oglinzi, Timisoara, Artpress, 2018, p. 133.
3.Sorin Paliga, Etimological Lexicon of the indigenous (Tracian) Elements in Romanian, Bucuresti, Editura Evenimentul, 2006.
4. Artur Sivestri, Orasul cu poeti, în „Luceafărul”, XXV, nr. 50, 11 decembrie 1982, p. 5. Vezi Gheorghe Jurma, Scriitorii români si Banatul, Resita, Editura TIM, 2025, p.149.
5. Adrian Dinu Rachieru, Puzzle banatic, Iasi, Editura Junimea, 2025
6.Gheorghe Jurma, De la Orasul cu poeti la Orasul cu prozatori?!, în revista Semenicul, nr. citat, p. 89.
7.Ionel Bota, Despre fascinatie si topografia paradisului, în Arte, Revistă de cultură europeană, nr. 2 (41), februarie 2022, p. 234-238.
8. Iosif Băcilă, Lacrimă sub candela aprinsă, Volum îngrijit, cuvânt-înainte si notă asupra editiei de Florina-Maria Băcilă, Timisoara, Cosmopolian-Art, 2022, p. 95.
Constantin Teodorescu,
Rocky View County, AB Canada
|
Constantin Teodorescu 4/25/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.