Gânduri mărturisite : Evoluție sau extincție?
Întrebarea din titlu este tot mai des auzită în contextul dezbaterilor privind influența Inteligenței Artificiale (IA) în dezvoltarea în continuare a speciei umane. În analizele făcute de cercetători științifici, filosofi, politicieni, lideri de opinie și industriași se conturează în principal două posibilități, fie expansiunea speciei umane către o prosperitate nemaivăzută susținută de evoluția rapidă a științei și tehnologiei, fie extincția rasei umane printr-un eveniment catastrofic creat, intenționat sau nu, de IA.
Argumente pot fi aduse pentru ambele alternative. Ca inginer pot remarca cum rezolvarea oricărei probleme relativ complicate este mult facilitată de interacțiunea cu IA, folosind limbajul uman, luând mai puțin timp, și mărind productivitatea. În același timp observ că un singur angajat poate rezolva sarcinile câtorva angajați, chiar din compartimente diferite, cum ar fi proiectare și testare, sau programare și automatizare.
Pe de altă parte diferite aspecte ale activității umane sunt afectate în măsuri diferite. Dacă în domeniul dezvoltării de software, al analizei de piață și al automatizării unor activități simple IA are un impact masiv, în domenii care necesită cercetarea interdisciplinară și experimentală, și interpretarea calitativă a rezultatelor, impactul IA este deocamdată limitat.
Teama de IA este în primul rând alimentată de perspectiva pierderii locurilor de muncă. După părerea mea aceasta este o abordare marginală, pentru că un loc de muncă pe bandă, ca în filmul „Timpuri noi” cu Charlie Chaplin, din 1936, nu era și nu ar trebui să fie idealul omului modern. În asta constă și soluția problemei, și anume „evoluția” omului către poziția de coordonare a IA.
Doar că imbecilizarea este o problemă gravă a lumii contemporane, cum a fost prezentată cu argumente, într-un articol excelent publicat de Teresita Dussart, în France Soir din 26 iulie 2022 (https://www.francesoir.fr/societe-sante/imbecilisation-de-l-espece-le-passage-l-idiocene).
Aceasta observă că „toate studiile psihometrice din lume arată o scădere a coeficientului intelectual începând cu anul 2000”. Un adolescent de 14 ani înțelege astăzi ce ar fi înțeles un copil de 10 ani născut înainte de 1975, un simptom al acestei regresii fiind pierderea vocabularului. Până în 2050, IQ mediu global va fi în jur de 80, care raportat la secolul al XX-lea, ar fi o formă ușoară de retard mintal.
Aici aș aminti filmul „Idiocracy” a lui Mike Judge din 2006, prezentând în mod profetic o posibilă evoluție a societății umane, în următorii 500 de ani, către o societate idiotizată, în care obezitatea a devenit normalitate, și nu mai puteau fi rezolvate probleme simple, ca irigarea terenurilor sau gestionarea deșeurilor. În film oamenii purtau încălțăminte Crocs, care a devenit populară în ultimul timp, așa că nu va trebui să așteptăm jumătate de secol, pentru ca ficțiunea să devină realitate.
„Imbecilizarea constituie o amenințare la adresa democrației”, mărturisește autoarea articolului sus menționat. Contribuția IA la crearea și utilizarea algoritmilor pe rețele sociale în scopul manipulării opiniei publice este un alt aspect îngrijorător, care împreună cu promovarea pe criterii politice duce la selectarea dezastruoasă a actorilor sociali și politici.
Exemple găsim la tot pasul, de la acuzarea echipelor participante la Jocurile Olimpice de Iarna de la Milano, că au o lipsă de diversitate, fiind „copleșitor de albe”, până la Opera Națională din București, unde nu mai poți merge cu familia la un concert ca „Don Giovanni” a lui Mozart, și la analfabetul funcțional de nivel înalt, care cu ajutorul IA pare mai competent, până trebuie să deschidă gura și să rostească trei vorbe în mod coerent.
IA se potrivește ca mănușa peste noua „revoluție culturală”, de inspirație progresistă, anti-religioasă și anti-națională, oarecum asemănătoare cu cea de pe timpul comunismului, în care delictul de opinie este iarăși la mare căutare, oricine putând fi eliminat de pe rețelele sociale cât ai zice „pește”. IA începe să-și arate colții, iar umanitatea se pregătește „să dea colțul”.
Concluzia ar fi că IA este o forță transformatoare, care va duce la o nouă eră a evoluției umane sau la extincția finală, in funcție de măsurile etice și de siguranță adoptate în timpul dezvoltării sale.
Încercând să răspundem la întrebarea din titlu, aș zice și eu ca Nenea Iancu „Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele… esențiale”.
Cu alte cuvinte, dacă va fi nevoie musai de „evoluție”, să se mai păstreze, pe ici pe colo, ceva uman în ființa noastră, să mai putem degusta o fripturică și un vinișor, să mai putem și noi, vorba ceea ca omul, „ochi alunecoși, inimă zburdalnică”. Dacă însă se pune de-o extincție a rasei umane, atunci măcar s-o facem lată, să pierim luptând până la ultimul, să-și amintească strămoșii mașinilor fără suflet de barbarii care mâncau produse animale, se înmulțeau ca iepurii, și plângeau sau râdeau fără motiv de la naștere până la moarte.
Dar, înainte de toate să avem încredere că Bunul Dumnezeu nu va îngădui unor mașini sa ia locul creației sale, atâta vreme cât aceasta își va aminti de sorgintea Divină și de Tablele Legii primite de Moise pe Muntele Sinai.
Ioan Cojocariu
Februarie 2026, Toronto, Ontario, Canada
|
Ioan Cojocariu 2/21/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.