Maria Rosetti, prima ziaristă din România
Maria Rosetti (nume original: Mary Grant, n. 1819, Guernsey – d. 1893) a fost o activistă, jurnalistă și eseistă română de origine scoțiană. Soră a lui Effingham Grant, secretar al consulatului Marii Britanii în București și soție a politicianului C. A. Rosetti, ea a jucat un rol activ în Revoluția de la 1848 din Țara Românească.[3] Ea este de asemenea amintită pentru prietenia de durată cu pictorul Constantin Daniel Rosenthal și cu Pia Brătianu, soția politicianului din Partidul Național Liberal, Ion Brătianu. Soții Rosetti au avut opt copii: Mircea, Ion, Vintilă (jurnalist și scriitor), Horia, Elena-Maria, Toni, Floricel și Libertate Sophia, toți făcându-se remarcați prin activitatea lor în sfera politică.
Fiică a armatorului Edward Grant, un locuitor al insulei Guernsey, și a soției acestuia, Marie Le Lacheur, Maria aparținea de Biserica Anglicană.[4] Își petrece adolescența în Provence (Franța).[5] Familia Grant, care s-a stabilit ulterior în Plymouth, susținea că se trage din neamul scoțian Grant din Cannon, dar acest aspect nu e cert. A fost vorbitoare și de limba engleza.[4]
Biografia
În 1837, fratele ei mai mic, Effingham, era numit secretar al lui Robert Gilmour Colquhoun, consul Britanic în Țara Românească;[6] la puțin timp după, Maria a ajuns în București, unde lucra drept guvernantă.[4] Astfel l-a întâlnit pe Rosetti, prieten apropiat al lui Effingham Grant și membru al familiei de boieri Rosetti, care s-a îndrăgostit de ea.[4] Mary Grant era angajată a familiei colonelului Ioan Odobescu, oferind lecții copiilor săi, inclusiv fiului său Alexandru, viitor politician.[4]
Grant s-a căsătorit cu C. A. Rosetti la casa familiei sale din Plymouth, într-o ceremonie anglicană la data de 31 August 1847; cei doi s-au căsătorit din nou în Viena, într-o ceremonie de rit ortodox.[4] La cea din urmă au fost prezenți frații Alexandru și Ștefan Golescu, nașii cuplului și colegi ai lui Rosetti.[4] Conform istoricului Paul Cernovodeanu, Mariei i-a fost greu să se integreze în cercurile boierești, dar „datorită calităților sale înnăscute, prin inteligența și cultura sa, a reușit să reziste și să se impună”.
În timpul Revoluției de la 1848, soțul ei a jucat un rol important în ralierea populația Bucureștiului spre cauzele revoluționare, făcând parte din Guvernul Provizoriu. În ciuda faptului că tocmai dăduse naștere primului său copil, Maria Rosetti s-a implicat în demersurile revoluționare prin a se alătura protestatarilor care cereau recunoașterea Constituției de la Islaz și a noului guvern.[7][8] Odată cu intrarea trupelor otomane în țară, ce au înăbușit rebeliunea, Rosetti a fost arestat de Otomani și, împreună cu alți actori importanți ai revoluției, transportat cu barca din Giurgiu către Svinita, oraș condus de austrieci, lângă portul dunărean Orșova.[9][10] Împreună cu pictorul Constantin Daniel Rosenthal și Dimitrie Bolintineanu, Maria a urmărit de la mal bărcile, știind că prizonierii vor fi eliberați în baza unui pașaport. Ea și-a vândut din lucruri pentru a-i putea duce soțului pașaportul în cauză, folosind pretextul copilului nou-născut pentru a-l vedea pe Rosetti. [23] Soții Rosetti s-au îndreptat apoi spre Franța.[11][10][12] Rolul Mariei Rosetti în stadiile finale ale Revoluției a fost subliniat de Jules Michelet în eseul Madame Rosetti din 1851[4][10][12] și de soțul ei prin comparația cu Anita, soția insurgentului Italian Giuseppe Garibaldi. [13] Maria Rosetti a și asistat la cursurile lui Jules Michelet la College de France, fapt care a ajutat-o în activitatea publicistică.[8]
În jurul anului 1850, Rosenthal a terminat una dintre cele mai apreciate picturi ale sale, România Revoluționară.[14][13] Personificare a națiunii, aceasta o înfățișează pe Maria Rosetti în costum popular românesc, conform cu idealul revoluționar al femeii ca eroină, păstrătoare a tradiției, cu rol nobil, dar pasiv.[9][10][15] Artistul a decedat în iulie 1851, după ce încercarea sa de a traversa Țara Românească a fost întreruptă de autoritățile austriece, care l-au torturat până la moarte în orașul sau natal, Budapesta.[16] În 1878, Maria Rosetti a scris un articol în revista sa, Mama și copilul, în cinstea prietenului sau decedat: „[Rosenthal a fost] unul dintre cei mai buni și mai credincioși oameni pe care Dumnezeu i-a creat după chipul său. A murit pentru România, pentru libertățile sale, a murit pentru prietenii săi români. [...] Acest prieten, acest fiu, acest martir din România este un israelit, se numea Daniel Rosenthal".[17]
Viața ziaristei l-a inspirat pe scriitorul Camil Petrescu, care a transformat-o în personaj în romanul „Un om între oameni”.[18]
Maria și C. A. Rosetti au avut opt copii, din care doar patru au supraviețuit până la maturitate:[4] Libertate Sofia (sau Libby, născută în iunie 1848) și trei fii născuți în exil, anume Mircea, Vintilă și Horia.[4] Fratele ei a locuit și el în țară și s-a căsătorit cu Zoe, fiica politicianului Alexandru Racoviță (printre copiii lor aflându-se și pictorul Nicolae Grant).[4] Prin fratele ei, Maria Rosetti era rudă mai pe departe cu medicul Carol Davila și fiul său, scriitorul Alexandru Davila.[19]
|
Observatorul 2/14/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.