„Să nu lăsaţi muzica mea să moară!”. Pe urmele lui Ciprian Porumbescu, la Cernăuți
La Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, condus de Iurie Levcic, a avut loc deschiderea celei de-a 5-a ediții a Festivalului Internațional de interpretare vocală și instrumentală „Ciprian Porumbescu”.
Parlamentul României și Administraţia Prezidenţială au instituit anul 2023 ca Anul Ciprian Porumbescu, pentru celebrarea a 170 de ani de la naşterea şi comemorarea a 140 de ani de la moartea renumitului compozitor. De asemenea, anul 2023 este și anul Dimitrie Cantemir. Pe tot parcursul anului se vor organiza evenimente culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării acestor mari personalități care au adus o plus valoare culturii naționale.
„Să nu lăsați muzica mea să moară!”, au fost ultimele sale cuvinte, șoptite surorii, Mărioara.
Adevărul e că în Cernăuți, nordul Bucovinei, unde s-a născut, a copilărit, a învățat și a creat nemuritoarele sale opere genialul compozitor, unde a avut de suferit în închisoare, nimic nu se dă uitării – nici muzica lui Ciprian Porumbescu, nici muzica din versurile lui Mihai Eminescu – doi corifei ai culturii române care au lăsat urme profunde în inima bătrânului Burg, dar și în sufletul românilor din acest colț străbun înstrăinat de Țară.
Pentru a nu lăsa muzica lui să moară, la Cernăuți, la Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, condus de Iurie Levcic, a avut loc deschiderea celei de-a 5-a ediții a Festivalului Internațional de interpretare vocală și instrumentală „Ciprian Porumbescu”, organizat de Școala Populară de Artă, directoare Natalia Demciucena, desfășurat în cadrul unui proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, implementat de Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, director Iurie Levcic, și Societatea Doamnele Române, președinte Maria Toacă, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuți.
Printre cele mai populare lucrări ale genialului compozitor sunt „Balada pentru vioară și orchestră”, celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, melodia fostului imn al României, „Trei culori”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna” etc. De altfel, și Mihai Eminescu, și Ciprian Porumbescu s-au aflat printre inițiatorii și organizatorii Marii Serbări de la Putna, din 15 august 1871. „Am cântat Daciei întregi”, afirma compozitorul.
Daciei întregi i-au cântat discipolii lui Iurie Levcic, membrii Formației artistice „Perla”, aducând la inima spectatorilor cele mai îndrăgite piese muzicale: „Bucovina”, „Trei Culori”, „Cântă cucu…”, „Bucovină, raiul meu…”, dăruit de Grigore Gherman, Festivalul fiind inaugurat de celebra și eterna „Baladă” a lui Ciprian Porumbescu, revărsată tulburător cu suflet și talent, cu virtuozitatea viorii sale, de maestrul Nicolae Hacman, Artist Emerit al Ucrainei. Pentru toți românii care au căzut pe câmpul de luptă în îngrozitorul război, dăruita cu har, îndrăgita Ana-Maria Calancea a înălțat o „Rugă pentru Ucraina”. Mândri că sunt români, au cântat dorul și-amarul Anastasia Uncu – „Aici e Țara mea”, Ariana Marcu, – „Peste Prut la Răsărit”, Anatoli Balagura, Ana Gociu – toți laureați ai Festivalului „Constelația talentelor”, Chișinău etc.
Iurie Levcic, președintele Centrului, concretizând că spectacolul a fost dedicat folclorului din Țara de Sus a Moldovei lui Ștefan cel Mare, a specificat ajutorul acordat la sprijinirea proiectului nu doar de DRP, ci și de Consiliul Județean Suceava și de Consulatul General al României la Cernăuți.
Cu călduroase mesaje de felicitare și încurajare au fost prezenți dna Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, Niculai Barbă, Consiliul Județean Suceava, maica stareță Stavrofore, dr. Gabriela Platon, și maica Stavrofore Elena, de la voievodala Mănăstire Voroneț, scriitoarea Doina Cernica, Stanca Scholz-Cionca, stră-strănepoata genialului compozitor, care au sensibilizat că nu au văzut copii mai talentați, cu mai multă iubire de Țară, să se roage mai frumos – „ei cântă cu inima”, a conștientizat maica Elena, îndemnându-i să nu-și uite rădăcinile, să ducă mai departe acest spirit românesc de la Cernăuți.
Felicia Nichita-Toma
(„Zorile Bucovinei”)
|
Felicia Nichita-Toma 6/6/2023 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.