Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Ion Budai-Deleanu. autorul operei literare Țiganiada (Tabăra țiganilor)

Scriitor al Școlii Ardelene, născut la 6 ianuarie 1760 în satul Cigmău, Hunedoara a fost fiu de preot. A urmat mai întâi Seminarul teologic greco-catolic din Blaj, mai apoi Facultatea de filosofie din Viena (1777-1779) după care își contiună drumul teologiei la Facultatea de Teologie Sf. Barbara din Viena (1780-1783) unde obține și diploma de Doctor în teologie (1787). Se reîntoarce ca profesor la Seminarul din Blaj unde după un conflict cu Episcopul greco-catolic Ioan Bob pleacă definitiv în orasul Lviv, astăzi Lamberg, din Ucraina. În 1815 este invitat ca profesor asociat la Iași de către Mitropolitul Veniamin Costache.

Ion Budai-Deleanu cunoaște foarte bine limba latină, care l-a ajutat să învețe ușor limba italiană și franceză.
La Viena a făcut un proiect pentru 10 volume de lexicon, care însă nu le-a finalizat niciodată.
In 1788 la Lemberg își redactează cea mai mare parte din creația sa și își începe cea mai renumită operă literară Țiganiada (Tabăra țiganilor) pe care o termina în 1812.
Este primul autor de epopee în limba română.
Țiganiada tratează un subiect alegoric, cu tendințe satirice antifeudale și anticlericale. Numele personajelor sunt simbolice: „slobozan”, „romândor” sau autentice: Burda, Tandler, Bălăban, Goleman, Corcodel, Parpangel, Drăghici.

Țiganiada este alcătuită din 12 capitole cu multe strofe: primul capitol are 113 de strofe, în capitolele II și III „Cântecele” povestește întâmplări din tabăra țiganilor în drum spre Spăteni, capitolul IV numit „Argument” conține 112 strofe.
In capitolul V Ion Budai-Deleanu povestește cum țiganii își cer iertare de la așa presupusul dușman Vlad Țepeș (DRACULA). Dușman care împreună cu o ceată de munteni vroiau numai să pună la încercare fidelitatea țiganilor.
Capitolul VI, vine din nou cu un „Argument” de 99 de strofe.
Capitolul VII și VIII poetul le numește din nou „Cântece” unde descrie „hărțuielile” de noapte și atacul taberei turcești. Capitolele IX (cu 133 de strofe) și X ( 131 de strofe) „Argument”descrie clerul corupt și critica monarhiei tirane. In capitolul XI scriitorul descrie discuții despre abuzuri, tiranie și guvernare arătând că defapt forma ideală guvernamentală este demo-aritsto-monarhicească. Ultimul capitol al XII-lea se încheie cu 115 strofe.

114.

Și deacă-i hotărât din vecie
Patria să cază fără vină,
Aceași soartă ș-a noastră fie,
Un mormânt ne-astupe și-o țărână!
Vrăjmașului alta nu rămână
Făr` pământul și slava română!

115.

Romândor fârșind, răpști mulțimea
Ș-un zgomot din șireag în șireag
Marsă crescând, iară călărimea
Desfășurând îndată alb-verde steag:
Du-ne strigând măcar în ce parte,
Ori la Slobozie, sau la moarte!”
(Ultimele două strofe)

Acest volum a fost editat mai întâi în 1800 și 1812 de Jacque Byck, iar în 1825 de Gheorghe Cardaș la București.
Ion Budai-Deleanu își apreciază singur această operă literară scriindu-i prietenului său Pereo că “…această operă nu este furată, nici împrumutată de la vreo altă limbă, ci este chiar izvoditură nouă și originală românească. Deci, bună sau rea cum este, aduce în limba aceasta un product nou. Soiul acestor feluri de alcătuiri se cheamă comicesc, adica de râs….Iară să fi alcătuit cineva ceva despre țigani, nu am citit nici într-o limbă”. (Scrisoare pentru Pereo 18.03.1812)

Limbajul lui este apropriat de contemporanii săi cu care a fost și prieten: Gheorghe Șincai, Samuil Micu și Petru Maior. Dumitru Popovici afirmă despre Țiganiada că: “Poetul Deleanu agită ideile sociale și politice cele mai îndrăznețe ale epocii și expune într-un mod alegoric idealurile vieții sociale, recomandat de Renașterea ardeleană”.

Un alt poem satiric este “Trei Viteji” care a rămas netermiant, unde Deleanu valorifică motive din DON QUIJOTE de Cervantes.
La 24 august 1820 poetul Ion Budai-Deleanu se stinge din viață la Lviv în Ucraina.





Dragoș Gh. Ungureanu    7/3/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian