Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Henri Coandă ( n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie 1972)

La 7 iunie 1886 s-a născut inginerul Henri Coandă, pionier al aviației mondiale. Era fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918.

A conceput și a construit, în 1910, primul avion cu reacție din lume, încercat de el în același an. Între 1911 și 1914 a construit mai multe tipuri de avioane de concepție proprie, cunoscute sub denumirea de „Bristol-Coandă”. Membru titular al Academiei Române din 1970. A murit în 25 noiembrie 1972 la București.

În 16 decembrie 1910 a avut loc la Issy les Moulineaux (lângă Paris), primul zbor experimental din lume al unui avion cu motor cu reacție (avionul „Coandă 1910”), inventat, construit și pilotat de inginerul român Henri Coandă, pionier al aviației mondiale; datorită acestei realizări, Coandă a intrat în istoria aviației sub denumirea de „părintele aviației aeroreactive”.

Aeronava „Coandă 1910” a fost un avion neconvențional conceput, proiectat și construit de inginerul si inventatorul român pe când avea numai 24 de ani. Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat să obțină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni un avion fără elice, numit convențional. Avionul fusese expus de Coandă la cea de-al II-lea Salon Aeronautic din Paris, în noiembrie – decembrie 1910. Aparatul era unul de tip biplan cu două locuri, cu propulsor fără elice, cu turbină (suflantă centrifugă).

Motorul avionului lui Coandă consta dintr-un compresor acționat de un motor cu ardere internă cu piston, de 50 de cai putere. Aerul absorbit de compresor prin partea din față a motorului era refulat cu mare viteză prin spatele lui spre cele două zone de postcombustie, cu care era prevăzut motorul. În felul acesta se producea un efect de reacție, care împingea avionul către înainte, permițând deplasarea în atmosferă a aerodinei.

În timpul zborului de testare, Coandă a putut observa alinierea apropiată de alipire a jeturilor de gaze arse față de fuzelaj, ceea ce a dus la distrugerea avionului, prin incendiere. Acest fenomen a fost denumit, ulterior, efectul Coandă. Coandă nu s-a putut ridica de la sol cu acest aparat. Pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul a scăpat de sub control, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare și a luat foc. „…Atuncea s-a petrecut ceva extraordinar. Flăcările jeturilor, în loc să iasă direct au început să se abată, să vie contra fuselajului. Or, fuselajul era de lemn…”, spunea savantul în 1956. Henri Coandă a Coandă a scăpat pentru că nu purta centură și a fost aruncat afară la impact.
Avionul „Coandă-1910”
Avionul „Coandă 1910”

Academicianul Elie Carafoli aprecia c㠄avionul cu reacție Coandă 1910 a luat ființă trei decenii înainte ca celebrii constructori White, Campini și Sbeikk să fi construit avioanele lor cu reacție, care au desăvârșit această epocală descoperire”. Astăzi, motorul cu reacție (turboreactor), perfecționat dar dezvoltând principiul folosit de Coandă la 24 ani, este curent la aeronavele comerciale de mare viteză și la cele din dotarea aeronavelor militare. Aceste turboreactoare sunt de fapt motoare turboventilatoare cu dublu flux, alcătuite dintr-un ventilator cu turboreactor de diametru redus amplasat posterior acestuia care antrenează ventilatorul. O parte din curentul de aer din ventilator trece prin turboreactor unde este ars pentru a alimenta cu putere ventilatorul, dar majoritatea curentului trece pe lângă turboreactor, și produce cel mai mult din tracțiune, ajutând astfel la obținerea unor viteze mari, de 800–900 km/h sau chiar mai mult, superioare celor realizate de motoarele cu elice (turbopropulsoare) cu care, la avioanele comerciale se obțin viteze între 460-650 km/h. V. aici și aici. Practic, zburăm astăzi cu viteze foarte mari datorită descoperirii, observațiilor și experimentelor savantului român.

În 1934 Henri Coandă obține un brevet de invenție francez pentru Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde într-un alt fluid, care se referă la fenomenul numit astăzi „efectul Coandă”, constând în devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex. Această descoperire l-a condus la importante cercetări aplicative privind hipersustentația aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet și altele.

A realizat 250 de invenții certificate prin 707 de brevete internaționale.




Dumitru Constantin    6/7/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian