Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Nicolae Topor , Cu toporu` peste tot

Apărută la editura condusă de Marinela Preoteasa, care a publicat materiale culturale și didactice, cărți de gen și a înființat revista de cultură „Scurt circuit oltean”, cartea de epigrame are pe coperta I caricatura creionată de Ștefan Popa Popa`s, iar pe coperta IV pe cea schițată de Cătălin Mihalache, în ambele graficienii evidențiind, aluzie la nume/pseudonim, nasul autorului, schițat proeminent sau ca o lamă de topor.
Epigramistul Nicolae Gonț Topor, care va împlini anul acesta șapte decenii, s-a născut în localitatea Tătulești, din județul Olt, și este cunoscut în lumea umoriștilor, inclusiv în anuarele acestei specii literare, fiind, în opinia mea, cel mai important epigramist de azi al Oltului, care i-a mai dat literaturii umoristice pe Tudor Măinescu, Haralamb G.Lecca, Ion Potopin , Ion P.Dacianu, Nelu Cristescu, Nicolae Paul Mihail, Valentin Smarand Popescu, Naum Smărăndache, Dumitru Nicolcioiu, Ion Zbârcot, Constantin Voinescu, Florin Vlădulescu, Dumitru Botar, Nicolae Zărnescu ș.a. Figurează ca președinte al Clubului de Umor „Pașaport de oltean”, s-a implicat constant în organizarea Festivalului „ Oltenii și...Restu` Lumii” și a publicat epigrame în presa, nu numai locală, inclusiv în plachete proprii.
Autorul a urmat Institutul Pedagogic de 3 Ani din Pitești, continuând la Universitatea din București, Facultatea de istorie-filozofie, fiind profesor la Colegiul Național Vocațional „Nicolae Titulescu” (Liceul Pedagogic) din Slatina. Este membru al Uniunii Epigramiștilor din România și al Ligii Scriitorilor Români și a publicat plachetele de epigrame „Cu toporul printre epigramiști” (în colaborare cu Nicolae Zărnescu, 2004) și „La abordaj!” (2006), precum și alte cărți: monografia comunei natale, teste pentru elevi, lucrări despre domnitorii,premierii, miniștrii țării noastre, o monografie dedicată jucătorilor naționalei de fotbal. Datele ne sunt oferite la finalul acestei cărți de epigrame.
Lucrarea este structurată în trei capitole tematice, intitulate „Cu toporul și cu Roxana printre catalani”, „Cu toporul printre nevrozații de la Predeal sau Antidepresive” și „Cu toporul prin politichie”, ocupând cam același număr de pagini.
Primul capitol începe cu o necesară explicație, plină de umor: „după marea invazie sovietică din 1989 ( a treisprezecea în zbuciumata noastră istorie)” - să nu uităm că epigramistul este licențiat în istorie – nu a reușit să călătorească în alte țări, dar nepoata Ana-Roxana, fiica surorii Dorina și a parohului ortodox Bica, de la biserica din Slătioara, stabilită în Catalonia, l-a invitat, asigurându-i toate cheltuielile. Acolo a fost împreună cu sora, nepoata, rusul Evgheni, viitorul soț al nepoatei, și mama acestuia, Tania, franțuzită la Paris. Foarte interesant este faptul că soția liderului separatist al Cataloniei,Carles Puigdemont, este originară din același sat vasluian, Șerbotești, comuna Solești, cu soția lui Nicolae Gonț-Topor! „Iar ele-au mers la noi acasă/Căci au simțit bărbați de rasă”, zice autorul, apoi, ca surpriză : „Prima impresie din Catalonia, după ce am rămas fără valiză: Ce-aș putea pe loc să zic?/ Deocamdată chiar nimic.../ Până-acum ne arătară/ Cum se fură-n altă țară.”
Din epigramele conținute în acest prim capitol, citez:

A doua impresie

Lumea toată a aflat
Cum că-i Vestul dezvoltat...
Vorba asta-i cam în van,
Căci e Nordul african.

Și catalanii își usucă rufele la balcon

În România, cam la toți
Se văd pe culme mulți chiloți...
La spanioli e cam la fel,
Dar parcă-s mai spălați nițel.

Cum ne înțelegem între noi

Tania ne găvărește
Franțuzește și rusește...
Eu mă fac c-am priceput,
Soru-mea a cam tăcut,
Roxi spune ce s-a spus,
Dar vorbește pentru rus.

Am aflat că o fostă colegă merge regulat la mormântul soțului ei

Se duce dânsa regulat
La moșul ei cel răposat,
Căci înapoi, chiar de-i târziu,
O ia un moș ce este viu.

Când priveam măreața construcție „La Sagrada Familia”, lângă mine a venit o blondă superbă

La Sagrada mă uitam
Și pe blondă-o admiram...
Nici acum nu pot să spun
Domnul ce-a făcut mai bun.

Cadoul Taniei pentru soț

Soțului cadou i-a dat
Chiar atunci când a plecat,
Tipului i-a dat ce-i place:
Una săptămână pace.

În Barcelona nu sunt țânțari

Ăștia, ce mai tura-vura,
Nu cunosc înțepătura...
E momentul să fim triști:
Nu au nici epigramiști.

În capitolul al doilea:

O doamnă mi-a spus că sunt „un geniu”

Mi-a spus că sunt fenomenal,
Că sunt un geniu de Predeal.
Ca geniu, sunt țicnit nițel,
Dar și femeia e la fel.

La balul de la Sanatoriul de Nevroze sunt multe femei și puțini bărbați

Cinci femei pe un bărbat
Nici la turci nu s-a-ntâmplat...
D-aia foarte mulți bărbați
Pleacă nu prea vindecați.

Fusta

E o textilă cam ingrată
Ce poate fi mult despicată,
Ca să indice că mai sus
Ar fi ceva bun de expus.

Soția mea nu dă doi bani pe talentul meu de epigramist

În tinerețe, versuri nu-i făceam
(De care ea nevoie n-are neam)...
La vârsta când talentu-mi s-a trezit
Ea prețuiește doar ce a murit.

Din capitolul al treilea:

Film de groază

Se bat binomul cu trinomul,
Iar noi, poporul, polinomul,
Cu groază ne uităm la ei,
Ca la un film cu cimpanzei.

O deputată a spus despre un coleg că e un porc

Nu e chiar un lucru rar
S-avem un porc parlamentar...
La doamnă însă eu mă-ntorc,
Căci stă-n Cameră c-un porc.

A revenit boala vacii nebune

Un lucru este curios:
Că boul este sănătos...
Pe vacă el a părăsit-o
Și asta a înnebunit-o.

În rezervă

În satul X au pus primar
Pe unul ce era măgar...
Apoi aflară toți de el
Că are grad de colonel.

Multe epigrame se referă la familia autorului și la întâmplări din vizita în Catalonia, apoi la unitatea spitalicească, în ultimul capitol fiind numite direct personaje ale vieții politice românești și internaționale, „în gura lumii”, cum s-ar zice, la data conceperii acestor epigrame.
Nicolae Gonț-Topor nu este doar un compunător de epigrame – gen specific limbii române - dar și un pilon solid al artei epigramatice contemporane, ancorat în realitate și evocând imagini pe care cititorul le recunoaște și în care se recunoaște.







Corneliu Vasile     5/24/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian