Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Catrene coraligene

Aplaudaci falși

Ar emite-un oarecare
Noi principii, de valoare.
Vorba lui din debara
Nu face nici o para.

Curaj și calofilie

Se agită lumea-n jur
C-ar vorbi frumos și dur.
Vorba lui e de paradă,
Iar curajul – de bravadă.

Mulți eroi după război

Mulți se laudă și zbiară
C-au trecut prin foc și pară.
Dar de ce, se miră natul,
Nu li-i dogorât bușlatul?

„Eliberatorul”

Când rostea „eliberare”,
Ochii i-notau în soare.
Îi spui c-a fost rapt de țară,
El se face foc și pară.

Asistatul social

Sprijinul de la pretură
I-a picat ca para-n gură.
Asistența primăriei –
Binele Sântămăriei.

Să te ții, doamnă primar!

Îi scot primăriței ochii
Că nu-i zare-n sat de cióchii.
Am să-i scot și cu cupola,
Căci tot ea și-a dat parola.

Portret psihic

Este-un om dintr-o bucată,
Are stofă, știe carte,
Are-o viață-adânc brăzdată,
Doar că e cam intr-o parte.

După muncă și răsplată

Să te miri,-având să poarte
Întreg grosul greului,
Că-și lua, când făcea parte,
Sie partea leului?

Leoaică nesătulă, boala

Îi punea mereu zăbala,
O ținea în frâu, felida.
Azi surâde, hâdă, boala:
Asul a pierdut partida.

Un fir de nisip

Nimeni nu-nșiră pe ață
Câți pași drepți îi faci în viață.
Unul l-ai făcut greșit
Și te-au scos din circuit.

Înaintașii noștri

Am călcat pe pașii lor,
Sfințind sfânta faptelor.
Viitorii – sacri – monștri
Vor urma – câți? – pașii noștri?

Din rău în mai rău

Cât stam cu dinții la stele
Vai de víntrițele mele.
De când stau cu ei la Lună,
Cică,-ar fi în pasă bună.

La alimentară

Paste cer. Pentru părinți.
Vânzătoru-mi dă … de dinți.
- Paste moi. Și nici fierbinți.
Ei demult nu mai au dinți.

Schimbare de macaz

Cât căra grâu-n sarai,
Se-ntărise ca un pai,
Iar de când trage la ramă,
S-a făcut, bietul, pastramă.

Nu mai șade ca pe ace

Nu sta locului-n trecut
Cât un câine pe șezut,
Iar acum, când se destramă,
Boala-l ține la pastramă.

Nu vorbeau aceeași limbă,
Nici țineau aceiași sfinți

Sport la muncă până ieri:
Alerga după muieri.
Nu-l mai captivează sportul:
I-a dat șefa pașaportul.

Bulibașa pașă

Când și-l vezi pe bulibașă
Se comportă ca un pașă:
Nu tu grabă, nu frământ,
Ceilalți să se deie-n vânt.

Fără ghinion

Uneori îl paște gândul
C-ar putea să pască vântul.
N-a tras niciodată cartea
C-ar putea să-l pască moartea.

Băiatul din flori

Moș Irofte-l toacă bine:
-Cui dracu i-i semăna?
N-am păscut porcii cu tine,
I-am păscut cu mâne-ta!

Ducerea în ispită

Hai, mândruțo, la bulboacă,
Unde nici popa nu toacă,
Să dăm frâu chemărilor
În zburdarea ielelor.

Cercul vieții

O dată-n viață te naști,
O dată pe an e Paști,
O dată-n viață te-nsori
Și o dată-n viață mori.

Ce noroc pe capul lui!

Ce noroc de măgădău
C-a murit în patul său!
De murea-n al alteia,
Cine dracu-l îngropa?

Lauda de sine…

Cică-ar fi mare și tare
Și abil nevoie mare.
Știu eu patarama lui:
Mai stângaci decât un pui.

File de destin

Cum zburau buieștrii lui
Înspre ceruri, velele!
Azi, copil al nimănui,
Numără pavelele.

Păcatul capital și păcatul ordinar

Erau boboci din măr când au mușcat
Și au căzut aievea în păcat.
Azi, ninși de ani, păcatul evocându-l,
Ei iarăși cad, dar cad … numai cu gândul.

Întrebare legitimă

Atât de cúlpeși, zice-o lume-ntreagă,
Părinții noștri,-ai voștri,-ai tuturor,
Că tragem mii de ani păcatul lor?
Dar pe-ale noastre cine-o să le tragă?

Ascultând „Șeherezada”

De câte nopți ți-ascult tot „of”-ul, „ah”-ul ?
Povestea, însă, nu s-a terminat.
Nici tu nu știi ce-a fost cu șahinșahul,
Nici eu – cum cad cu tine în păcat.

Dumnezeu și Sfântul Petru la Judecata de Apoi

Stăpânul, trist, la Marele Triaj:
- De unde-un om păcate-atâtea-adună?
-Dar, Doamne, nu știai că, la partaj,
Se ține cont de-averea lor comună?

Spălarea păcatelor

Au intrat cu toatele
Să-și spele păcatele.
Nu le-ajunge-o mare
Una cât le are.

Protest de stradă

Gloata umple bulevardul:
- Să ne-ntoarcă miliardul!
De pe margini un ateu:
- Nu-i păcat de Dumnezeu?!
Expediate pe 22.10.2019





Nicolae Matcas    10/22/2019


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian