Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Exilul intelectualilor și Câmpul românesc Hamilton - Canada

Încă din perioada 1945-1949, o dată cu prigoana regimului comunist, aflat în faza sa stalinistă, împotriva a tot ce reprezenta „trecut burghezo-moșieresc” mulți oameni de cultură au părăsit România prin exil. Ei au aparținut fie lumii literelor, unde cenzura opera la modul cel mai concret, pe textul literar, nelăsând o altă posibilitate celor ce doreau să își exprime crezurile artistice și sociale dar și jurnaliști, oameni de afaceri, ori cetățeni de diferite profesii. Numărul celor care au plecat clandestin sau oficial a continuat să crească, astfel că în perioada 1972 – 1989, au părăsit teritoriul României peste 200 de oameni de litere, un procent de 12% din toți cei existenți pe teritoriul țării și cu mult mai mare decât în orice țară comunistă a acelei vremi.
Cred că este binevenită o precizare, și anume: diferențierea între exil și emigrare.

EXILUL are valențe de ordin politic, ideologic și liberă exprimare. Cauzele exilului nu fac referire la nicio componentă material-economică, ci țin de discriminare, urmărire, amenințări, chiar închisoare.
EMIGRAREA are în primul rând o conotație economic-financiară.
Pe de altă parte, oamenii de cultură care au ales să rămână în țară, unii s-au aliniat noii ordini, iar alții au protestatîn felul lor prin neimplicare și tăcere, au scris literatură de sertar: jurnale,memorii, biografii, creații în proză sau versuri, sunt reprezentanții disidenței românești. De multe ori, disidenții români au practicat un exil interior, cum s-a întâmplat cu toți deținuții politici, aspecte dezbătute pe larg în comunicările care au avut loc la Simpozioanele organizate la Pitești de PERT.

Diaspora este un termen care provine din vocabularul istoriei bisericii și definește dispersarea unei etnii în lume.
AZILUL POLITIC are la origine o idee de îndepărtare temporară de țara de origine, datorată unor probleme de natură politică, urmată de revenirea în țară la ameliorarea sau dispariția problemelor.

Consider oportună o reamintire cronologică a următoarelor evenimente privind exilul românesc:
1947. În data de 30 decembrie: regele Mihai este constrâns să semneze actul de abdicare. În ianuarie plecă în exil, unde încearcă să pledeze cauza României.
1948. La 1 februarie, la Paris se editează B.I.R.E. (Buletinul de Informaţii al Românilor din Exil) la iniţiativa lui Martin Economu, fost director şi proprietar al cotidianului bucureştean Finanţe şi Industrie. De la 1 ianuarie 1951, după retragerea lui Martin Economu, directorul şi proprietarul publicaţiei va fi Rene Theo.
1949 În zilele de 26-28 ianuarie: la Londra se desfășoară Congresul refugiaților liberi din Europa de Est. A fost adoptată Declarația cu privire la drepturile și libertățile cetățeanului din țările „lagărul socialist”. Din partea românilor din exil au participat Cornel Bianu și Raul Gheorghiu.

Menționez:
în ianuarie: la Roma se editează revista de cultură creștină „Suflet românesc”, coordonată de către Gheorghe Cosma.
În februarie: la Viena se constituie Asociația Română-Austriacă cu scopul de sprijinire a românilor din exil.
Tot în februarie, Grigore Gafencu participă la primul Congres al Mișcării Europene (M.E.) la Bruxelles în calitate de membru al Comitetului Executiv al Consiliului Internațional al M.E.
În 6 aprilie: la Washington ia ființă Comitetul Național Român (C.N.R.), cu scopul declarat de a reprezenta națiunea română și a apăra interesele ei până în momentul eliberării naționale, restabilirea sistemului democratic în România și coordonarea și oferirea sprijinului pentru exilații români. Componența C.N.R., aprobată și de Regele Mihai, era următoarea: Nicolae Rădescu (președinte), Cornel Bianu, Grigore Niculecu-Buzești, Grigore Gafencu, Alexandru Cretzianu, Iancu Zissu, Nicolae Caranfil, Constantin Vișoianu (membri).
1 mai: Virgil Mihăilescu și un grup de români înființează Biblioteca Română din Freiburg, cu misiunea de a conserva patrimoniul cultural românesc prezent în Occident.
6 august: la Sao Paolo s-a înființat Societatea Culturală „România” cu scopul de a promova cultura română, iar Grigore Gafencu organizează, în SUA, Grupul Român pentru o Europă Unită.
În țară, cel mai cunoscut lider al diasporei a fost Ion Rațiu (care în anul 1990 a candidat și la președinție). La 15 mai 1965 la Londra se constituie „Asociaţia Culturală a Românilor din Anglia” (A.C.A.R.D.A.), având ca preşedintele pe Ion Raţiu. cel care în anul 1961 a adresat ONU un memoriu, în numele unui comitet englez, pentru eliberarea deţinuţilor politici din România. Tot atunci a încercat să aducă în Europa comitetul Naţional Român care funcţiona în USA.
În anul 1950 la 4 iulie, în New York se difuzează prima emisiune a postului de radio „Europa Liberă”. Primul director al secției române fost Mihail Fărcășanu (1950-1951), iar prima emisiune în limba română s-a difuzat în data de 14 iulie.

Istoria exilului românesc în general privind atât cel european cât și cel din SUA este captivantă, dar mă voi referi în continuare la cel canadian.
Tot în anul 1950 în 11 august, la Toronto se înființează Asociația Culturală „Mihai Viteazul” din inițiativa Grupului Noilor Emigranți Români din Canada.
În 1952, la Montreal ia ființă Asociația Românilor din Canada (A.R.C.).1965
1 mai: Noël Bernard este numit director al Secției române la radio „Europa Liberă”.
1988 - 21-23 mai: la Montreal s-a desfăşurat Congresul Federaţiei Internaţionale a Drepturile Omului.
În același an, la 30 decembrie: postul de radio „Vocea Americii” transmite o corespondență de la Paris, semnată de Radu Portocală, referitoare la situația din România.
In toată aceaste perioadă, în multe capitale ori mari orașe: Paris, Buenos Aires,
Sao Paolo, Bon, Munhen, Berna, Freiburg și multe altele au fost editate reviste în limba română, au fost organizate proteste care susțineau interesele cetățenilor români și condamnau sistemul comunist.

Câmpul românesc Hamilton CANADA
Asociația culturală română - Centrul cultural ”Nae Ionescu”
a fost înființată în anul 1957.

Membrii fondatori: Farm. George Bălașu, alături de alții (cu diferite preocupări: profesori, oameni de afaceri, fermieri ): Tudor Murgoci, G Domitan, Vasile Asceniuc, Nicolae Pora, Preoteasa Zelea, frații Hâncu ș.a. au cumpărat în anul 1968 un teren în suprafață de 25 ha în apropiere de orașul industrial Hamilton.
Episcopul din Detroit a ales locul pentru biserică.

Fiecare om a plantat un pom ( devenit acum un parc vast, impresionant).
Între anii 1985-1987 s-a construit actuala Sala de Conferințe.
La intersecția drumului principal cu cel secundar care duce spre sediul Asociației, se află o piatră de mari dimensiuni, vopsită în culorile tricolorului românesc, indicator simbolic care emoționează profund la prima vedere, aratând totodată că intrăm pe proprietatea comunității românilor.
Actualmente Asociația este coordonată de Ing. Dumitru Răchitan, alături de soția sa Emlia și secretara Nely Cornea, alături de care sunt susținătorii fideli ( atât financiar cât și prin prezență) dintre care amintesc : poetul Preot Dumitru Ichim, scriitoarele Elena Buică, Milena Munteanu, Maria Dincov (bibliotecară) Rică Olteanu, Nicolae Pop, Laurențiu Leahu, Dan Manolescu ș.a.
Intre Sala de Conferințe și biserică se află statuile reprezentative: Nae Ionescu și Mihai Eminescu concepute și executate artistic de sculptorul român Nicăpetre, pe numele lui civil Petre Bălănică, (n. 27 ian 1936 Brăila – d 21 aprilie 2008 Canada)

În rotonda scriitorilor și jurnaliștilor, așezată în jurul unei troițe se află chipurile sculptate in lemn ale următorilor: Aron Cotruș (1891-1960) Mircea Eliade (1907-1986)
Vintilă Horia (1915-1992), Horia Stamatu (1912-1987) Vasile Posteucă (1912-1972) George Donev (1905-1998).
Anul acesta - 2019 - am avut onoarea ca împreună cu poeta Claudia Voiculescu și jurnalista Cristina Liberis de la TRINITAS TV să fiu invitată la Săptămâna Culturală desfășurată în perioada 1-7 iulie la Câmpul Românesc de la Hamilton - CANADA

În cadrul săptămânii Culturale, a devenit o tradiție ca la Câmpul Românesc , în general, să aibă loc prezentări ale scrierilor ( sub formă de lucrărilor) a autorilor atât din Canada și SUA, cât și a celor invitați, avand ca subiecte privitoare la istorie, literatură, evocarea unor personalități marcante ale culturii românești, mai exact, promovarea culturii române în special pentru tinerii de origină română, născuti în Canada.

Pentru o mai bună înțelegere a atmosferei, voi prezenta pe scurt programul desfășurat în acest an din care reiese faptul că fiecare român care trăiește înafara frontierelor țării, poartă în suflet comorile neamului în care s-a născut.
Așadar, în data de 1 iulie, după primirea invitaților veniți din SUA, România, şi marile orașe ale Canadei (Toronto, Montreal s.a) de către organizatori: Ing.Dumitru Rachitan și Pr. Dr. Dumitru Ichim din Kitchener, a urmat deschiderea cu o slujba religioasă săvârșită de preoții: Dumitru Ichim și Dan Chirtu.
Într-o atmosfera de sărbătoare a spiritului și înalta vibrație de trăire românească însuflețită de cuvintele de salut, a urmat expunerea sub formă de conferință a lucrărilor: "Ateneul Român - Simbol al Culturii și Spiritualității Românești, istorie şi actualitate" susținută de poeta Claudia Voiculescu -membră a Uniunii Scriitorilor din România (USR) urmată de prezentarea " Mircea Eliade şi muzele sale"expusă de scriitoarea Elena Armenescu - membră a USR.

În ziua a doua, marți 2 iulie, în atmosfera de prietenie şi prețuire reciprocă, ne-am bucurat de înaltul nivel bazat pe amplă documentare a prezentărilor domnului Ion Horia Groza (San Diego, California) : " Sfântul Paisie de la Neamțu şi Paisianismul" precum și cea intitulată " Oameni care fac cinste neamului" - Claudia Voiculescu.
În ziua a 3- a, în primul rând invitatele din România, am avut parte de un adevărat răsfăț, din partea familiei Ing. Emilia și Dumitru Rachitan şi Pr. Dumitru Ichim care ne-au fost ghizi desăvârșiți la Cascadă Niagara şi împrejurimi. La întoarcere, urmând pitorească vale a fluviului Niagara până la vărsarea lui în lacul Ontario, cu specificul ei dat de vilele cu stiluri arhitectonice unice şi odihnitoare, înconjurate de splendidele grădini fără garduri, acoperite cu gazon proaspăt tuns, de unde râd soarelui florile multicolore ale unui adevărat răi pamantesc dominat de pace şi liniște. Iahturi și bărci cu oameni relaxați, în vacanță, plutesc legănați ușor pe fluviu, sporind frusetea peisajului.

Deschiderea imensă, ca spre o adevărată mare oferită în localitatea Niagara - on - the Lake, în locul unde apele fluviului se amestecă lin, unduios cu cele ale lacului, mangaiate de soarele de iulie şi calde adieri, ne stimulează hormonii fericirii, sentimentul de încântare că ne este dat să trăim pe o planetă binecuvântată, cu atâtea locuri minunate, unde noi, oamenii, fii născuți din iubire, ne bucurăm că niște copii, indiferent de numărul anilor trăiți, indiferent de încercările mai mult sau mai puțin plăcute ale vieții.

Seară zilei a treia - o incursiune în zbuciumată istorie a neamului trăită timp de 67 de minute prin vizionarea filmului documentar " Preoții români - Jertfă și rugăciune pentru Unire" realizat de jurnalista Cristina Liberis de la Trinitas TV.
Poetul Mircea Ștefan Bartan din Cleveland, Ohio USA, în spiritul filmului, a evocat impresionanta viață şi operă a poetului Vasile Militaru în referatul intitulat : "Vasile Militaru și destinul tragic al poporului român".
Varietatea, alternanța, gama temelor prezentate, înaltul nivel științific cu aducere la zi a rezultatului ultimelor cercetări este un merit în plus al acestei săptămâni culturale.
În acest context a fost binevenită lucrarea "Secretele fericirii şi longevității" prezentată de Dr. Elena Armenescu - autoare a mai multor lucrări de specialitate. Printre altele, în calitate de Președinta a Fundației Mirabilis de Medicină Alternativă şi Complementară, este organizatoarea Simpozionului Național de Terapii naturale, ajuns la cea de a 25-a ediție.

Joi, 4 iulie, cei prezenți am participat în sala Bibliotecii la "Masă rotundă " unde Pr. Didel Furtună a prezentat o tema incitantă: "Crimele" lui Dumnezeu în vechiul Testament, urmată de numeroase şi interesante dezbateri și prezentare de carti de către doamna bibliotecară Maria Dincov .
După masa de seară, La ora 19.00 după vizionarea filmului ”Satul românesc în anul centenar” realizator Cristina Liberis de la Trinitas TV - România, a fost continuat programul de Conferințe, unde Prof. Univ. Ion Horia Groza a impresionant din nou audiența prin expunerea sa însoțită de imagini cutremurătoare : "Suferință şi demnitate - Peregrinările unei familii în Siberia".
Lucrarea care a urmat: " Actualitatea filozofiei lui Mircea Vulcănescu" - unul din intelectualii români străluciți ai primei jumătăți a secolului XX (format la Școala lui Dimitrie Gusti și Nae Ionescu) din care nu au lipsit relatări din tristă sa biografie cuprinzând anii de închisoare de la Aiud, unde a murit supus unor torturi de neimaginat. Lucrarea aceasta a fost prezentată de doamna Prof. Rodica Gîrleanu Costea.
Profesorul Univ. Nicholas Andronesco de la University of Bridgeport din Connecticut care a tradus în limba engleză volumul semnat de Acad. Nicolae Dabija intitulat ”Învierea din iad” (Resurection from Hell) a făcut o pertinentă analiză a acestei scrieri.

Vineri, 5 iulie activitatea a început cu prezentarea cărților expuse, semnate nu numai de scriitorii prezenți. Moderator Milena Munteanu.
Au urmat conferințele: ”Avram Iancu - viața și importanța sa în pregătirea revoluției de la 1848” autor Laurențiu Leahu
”Despre cenaclul literar G. Bacovia din București” prezentat pe larg de poeta Claudia Voiculescu care a frecventat acest cenaclu in deceniul al saptelea al secolului trecut, alături de numeroși poeți consacrați, printre care și Pr. Dumitru Ichim.
”Elemente de economie în opera lui Mihai Eminescu” a fost prezentat de un cunoscător al domeniului, Profesorul Univ. Nicholas Andronesco
Seara s-a încheiat cu lansarea unei Proclamații privitoare la ”Reunirea Basarabiei cu România” semnată de personalități române din domeniul științific și literar din diaspora.

Sâmbătă 6 iulie începând cu orele 14.00 a avut loc o amplă manifestare cu o durată de 5 ore, semnificând închiderea Săptămânii Culturale Internaționale organizată la Câmpul Românesc - Hamilton după cum urmează :
Cuvântul Președintelui ACR- Ing.Dumitru Rachitan
- Programul cultural - artistic al Cenaclului Literar “ NicaPetre”. Moderator: Dumitru( Puiu) Popescu - directorul prestigioasei publicații ” Observatorul de Toronto” care apare în două variante : tipărit și online, apreciată de toți cititorii de limba română de pe toate continentele.
Programul cultural artistic a insemnat :
- retrospectivă a manifestărilor de la începuturi (1967) până în prezent, păstrîndu-se un moment de reculegere pentru cei care au trecut în eternitate.
- recitări și lecturi publice cu scurtă prezentare a scriitorilor invitați.
- momente muzicale de mare încântare au fost oferite de tânărul pianist Michel Husu, deținător a multor premii internaționale si recitalul de ghitara al tanarului David Cojocaru
- expoziția de sculptură a lui Silviu Șuga, alături de tablorile micuței pictorițe Sophia Leopold Mureșan și o arhiva publicațiilor vechi, au adus lumina bucuriei în ochii privitorilor.
- carti si autori ( expozitie si prezentari )
- interviuri
- festivitatea de premiere a participanților care și-au adus contribuitia la succesul desfăsurarii Săptamanii Culturale - ediția 2019


Au urmat :
- Poze de grup a participanților la statuia lui Mihai Eminescu
- Masă festivă, banchetul de Rămas Bun, cu hotărârea că în anul 2020 și cei care vor urmă, să fe continuată această lăudabilă inițiativă de promovare a culturii românești!

Înainte de a încheia, subliniez încă o dată faptul că ne-am bucurat de o primire caldă, prietenească, care a fost mai presus de așteptările noastre.
De pildă în cursul dimineții de joi 4 iulie într-o însorită zi de vara, ne-am bucurat din nou de ospitalitatea gazdelor care ne-au condus cu generozitate de timp, din dorința ca noi să cunoaștem cât mai multe aspecte din istoria şi multiculturalismul canadian. Astfel, ne-am deplasat în localitatea St.Jacobs, Ontario, care este cunoscută prin viața deosebită a comunității menonite, desfășurată în simplitate, în limitele impuse de convingerile lor religioase care resping modernizarea tehnologică. Se bucură în schimb de un trăi în armonie cu natura și promovarea produselor ecologice. Acolo, un moment de mare încântare şi totodată amuzant a fost oferit de speakerul de la licitația de animale, prin debitul verbal inimitabil. A urmat vizitarea impresionantului lăcaș de cult: Biserica ortodoxă românească din Kitchener ridicată şi sfințită în anul 1994 prin grija. stăruință și perseverența dublate de dragostea de țară de neam și credință strămoșească a Părintelui Dumitru Ichim alături de entuziaștii săi enoriași.
Biserica are o pictură minunată în culori vii, cu nuate luminoase, dătătoare de bucurie şi speranța. Alături de scenele consacrate vieții lui Iisus, Sfânta Feciara Maria și Sfântul Ioan Botezătorul, apostoli și sfinții Patericului, întâlnim sfinți români: Sfinții martiri Brâncoveni, Sfânta Teodora de la Sihla. Menționez că biserica este înconjurată de o curte şi grădina generoasă, bine îngrrijite, în suprafată de 10 ha. Aici a fost ridicată o frumoasă troiță maramureșană flancată de drapelul tricolor al României şi cel cu frunză roșie de arțar al țării gazdă Canada.

La întoarcerea în "Câmpul Românesc" - ne așteptau că în fiecare zi - cele mai gustoase preparate culinare realizate de harnicele doamne românce, care în mod voluntar, din drag de țară, de tradițiile noastre, de promovarea valorilor naționale, de menținere a legăturii cu rădăcinile neamului, muncesc neobosite zeci de ore în fiecare an, pentru că Săptămâna Culturală să se mențînă în toată vigoarea şi energia să prin suflul celor care înțeleg importantă manifestărilor culturale pe toate meridianele unde trăiesc români.

Concluzie:
Exilul intelectualilor imediat după cel de al doilea război mondial, mai exact după 30 decembrie 1947 și emigrația după 1990 în țările vest europene și cele două continente americane, au condus la organizarea în Asociații culturale, editare de cărți, ziare și reviste în limba română, contribuind la o prezentare demnă a neamului în lume, îmbogățind astfel prin creația și activitatea lor, atât literatura română cât și cunoașterea despre istoria adevărată, dureroasă, a poporului român.
Manifestările care au loc an de an la Câmpul românesc Hamilton - CANADA – sunt un exemplu de necontestat în promovarea adevărului istoric și a culturii române.


Dr.Elena Armenescu / membră a USR


* lucrare expusă la cea de a XIX-a editie a Simpozionului PERT (Experimentul Pitești Reeducare prin Tortură)





Dr.Elena Armenescu     10/8/2019


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian