Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Meleaguri muscelene

În perioada 18 – 21 iulie 2019 a avut loc cea de a XXI-a ediţie a Zilelor Municipiului Câmpulung, prestigioasă serie de evenimente cultural-artistice şi sportive organizate anual de Primăria şi Consiliul Local din Câmpulung Muscel. Una dintre cele mai interesante activităţi s-a desfăşurat în ziua de 19 iulie la Hotelul Muscelul, în prezenţa unui numeros public, prin strădania Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, a Cenaclului de Artă „I. D. Negulici” şi a revistei „Acidava” a Clubului Umoriştilor Musceleni, sub genericul „Zi-le despre cărţile din Muscel – Cuvinte ordonate în cărţile din Muscel” şi a constat din mai multe lansări de carte şi de publicaţii periodice. Cuvântul de deschidere şi moderarea întregii acţiuni au fost asigurate de domnul Florian Liviu Cioacă, directorul Casei de Cultură.
Lucrările prezentate au ilustrat, în totalitatea lor, statutul de citadelă a creaţiei literar-artistice deţinut de oraşul Câmpulung, implicarea autorilor în investigarea istoriei politice şi culturale a regiunii, contribuţia lor la dezvoltarea spiritualităţii muscelene actuale. Redăm în continuare, succint, contribuţia scriitorilor şi publiciştilor câmpulungeni la reuşita evenimentului.
Impresionantă prin diversitatea tematicii abordate a fost secţiunea Lansări de carte. Gheorghe Ciolcă a prezentat cartea „Ion Marin Iovescu – Văpaia cuvintelor”, o pledoarie pentru readucere în actualitate a operei scriitorului invocat în titlu, pe care Eugen Lovinescu îl considera, pentru virtuozitatea valorificării limbii populare, un „Creangă al Munteniei". Gh. Ciolcă a citit şi câteva din impresionantele sale poezii de factură religioasă. Mihai Ciobanu a redat în sinteză ideile cuprinse de cartea sa „Despre originea limbii române”, o contribuţie originală în planul lingvisticii, rezultată în urma aplicării geneticii la istoria limbii, cu concluzii interesante privind haplogrupul dominant în grupul etnico-lingvistic trăitor în Dacia. Constantin Agricola Miu s-a referit la lucrarea sa "Alexandru Ciura", dedicată vieţii şi activităţii patriotice a preotului, prozatorului şi publicistului ardelean din prima jumătate a secolului XX, care s-a numărat printre delegaţii la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. Laurenţiu Ghiţă, a citit câteva perle din volumul de epigrame intitulat „De la mână până la gură”. Lavinia Bădulescu a vorbit cu pasiune despre eroina cărţii sale „Sarmiza Bilcescu-Alimănişteanu”, 1867 – 1935, prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în drept la Universitatea din Paris şi prima femeie din lume cu un doctorat în drept. Scriitoarea Ligia Vişoiu, autoare a peste 70 de cărţi pentru copii, a citit pasaje din ultimele două volume, intitulate „Atenţie, copii, vorbeşte Zeus” şi „Am căutat drumul spre tine”.
La secţiunea dedicată publicaţiilor periodice au fost prezentate şi distribuite în rândul celor prezenţi revistele: „ACIDava” şi „Satira”, editate de Clubul Umoriştilor Musceleni din cadrul Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, „Orizonturi Muscelene”, dedicată domeniilor „cultură, informaţie, istorie şi atitudine civică”, şi „Piatra Craiului”, care apare trimestrial prin grija Cenaclului Literar-Artistic ,,Mihail Lungianu” din Rucăr-Muscel.
În pauza dintre cele două secţiuni a fost oferit un moment muzical susţinut de „doamna romanţelor” Mariana Filipescu, acompaniată la pian de profesorul George Ciurezu de la Şcoala de Muzică.


Un interes deosebit a suscitat prezentarea romanului „Egoismul unui vis” al lui Mihai Maxim, scriitor prolific, membru al Uniunii Scriitorilor din România, participant activ la activitatea Cenaclului „Ileana Vulpescu” din Bucureşti. Motivul prezenţei la evenimentul literar argeşean l-a constituit faptul că personajul principal al cărţii, academicianul Stelian Musceleanu, este originar din Câmpulung, ceea ce a determinat efectuarea, în prealabil, de către autor a unei ample şi minuţioase documentări în legătură cu istoria politică şi culturală, precum şi cu specificul urbanistic al oraşului, cu tipologia umană a locuitorilor, cu destinul individual al unor familii sau persoane, ale cărei rezultate sunt reflectate frecvent şi abundent, împreună cu referiri la aspecte relevante ale epocii istorice narate, în structurarea acţiunii şi profilarea personajelor. Citirea de către autor a mai multor pasaje care pun în evidenţă cele de mai sus a fost primită cu entuziasm de către auditoriu.
Au susţinut comentarii despre carte scriitorii şi publiciştii Ovidiu M. Curea şi Nicolae Trandafir, de asemenea membri ai cenaclului bucureştean menţionat, scriitoarea scriitoarea Lavinia Bădulescu şi profesoara Speranţa Florescu, fostă directoare a Şcolii de Muzică din Câmpulung.
Ovidiu M. Curea, care a scris şi Postfaţa la roman, a identificat mesajul cărţii ca un caz de obiectivizare a conceptului de „artă a vieţii”, conform căruia într-o existenţă umană dorinţele şi aspiraţiile pot fi împlinite la niveluri diferite, deseori unele în detrimentul altora. Eroii lui Mihai Maxim au intuit această neînduplecare a destinului sau, mai curând, au fost forţaţi de împrejurări, deci de viaţă, să facă opţiuni în urma cărora au realizat, fiecare dintre ei, ceea ce li s-a părut cu adevărat important sau ceea ce le-a permis o realitate strâmb alcătuită (ce-a a comunismului închistat în sine şi izolat de restul lumii) – o carieră artistică, respectiv ştiinţifică, desăvârşită, în schimbul renunţării totale la fericirea personală. Pentru a ilustra această situaţie, referentul a folosit parabola căţelului care, având la dispoziţie o curte şi o grădină vaste pe lângă casa stăpânului, unde îşi duce viaţa după toate tabieturile speciei sale, pândeşte, totuşi, în permanenţă oportunitatea de a găsi poarta de la stradă deschisă, pentru a ieşi şi a hoinări un timp „în libertate”, după care se întoarce mulţumit în perimetrul care constituie reperele existenţei sale. Dramatismul oamenilor ce trăiesc în romanul lui Mihai Maxim decurge din interzicerea trecerii, într-un sens sau în celălalt, printr-o asemenea poartă.
Nicolae Trandafir s-a referit la valorificarea de către Mihai Maxim în romanele sale, inclusiv „Egoismul unui vis”, a motivului „omului sub vremi”, lansat în cultura română la jumătatea secolului al XVII-lea de către Miron Costin. Protagoniştii cărţii corespund tipologiei oamenilor al căror destin era mutilat de implacabilul frontierelor naţionale (politice, economice, culturale sau, mai degrabă, ideologice) ce urmau parcursul Cortinei de Fier. Motiv suficient, am putea gândi, ca autorul să creeze două personaje debusolate, victime totale ale sistemului, cazuri emblematice de ratare individuală. Scriitorul nu permite, însă, ca eroii cărţii sale să fie nişte „bieţi oameni supt vremi”, ci le conferă tăria faustiană de a înfrunta şi de a învinge toate vitregiile sorţii, renunţând la fericirea personală, pentru realizarea unui scop măreţ în viaţă şi pentru a putea striga, abia atunci când l-au atins: „Opreşte, clipă, eşti atâta de frumoasă!”
Scriitoarea Lavinia Bădulescu a vorbit cu entuziasm despre roman şi a subliniat că, dincolo de reproducerea fidelă de către autor a locurilor muscelene, au existat în realitate oameni în Câmpulung care au purtat nume şi au exercitat profesii aproape identice, având un destin similar celui eroilor cărţii.
Profesoara Speranţa Florea a subliniat, într-o intervenţie de mare sensibilitate, că modul de tratare a eternei teme a iubirii aminteşte, printre altele, de celebrul cuplu Filemon şi Baucis din mitologia antică greacă. Faptul că unul dintre eroii principali, un om de o valoare intelectuală, socială şi morală excepţională, este originar din oraşul muscelean îl consideră un omagiu adus de autor câmpulungenilor, iar cartea un dar oferit acestora de ziua oraşului lor.
Cu ocazia participării la Zilele Municipiului Câmpulung, scriitorul Mihai Maxim i-a însoţit pe ceilalţi membri ai Cenaclului „Ileana Vulpescu” într-o plimbare prin locurile ce au constituit sursa de inspiraţie pentru remarcabilele descrieri din roman. Promenada de-a lungul Bulevardului Pardon le-a prilejuit o rememorare a atmosferei ce conferea eleganţă generală oraşului din epoca invocată; Grădina Publică (cunoscută şi sub denumirea de „Grădina Merci”), dominată de Aleea Personalităţilor, alcătuită din busturi ale reprezentaţilor vieţii cultural-artistice şi ştiinţifice româneşti originari din Câmpulung sau trăitori temporar aici, i-a întâmpinat cu aerul ei degajat ce îl va fi oferit şi altădată oamenilor din toate categoriile socio-profesionale care căutau aici clipe de relaxare; au admirat fosta clădire a Şcolii de Muzică, unde s-au format generaţii de muzicieni câmpulungeni; magazinul de pălării „La Măgeanu” le-a amintit de celebrul pasaj din piesa „Titanic vals” a, de asemenea, câmpulungeanului Tudor Muşatescu. Itinerarul cultural muscelean a cuprins şi o vizită la Vila Golescu, mărturie a contribuţiei ce au avut-o, timp de aproape cinci secole, boierii Goleşti la dezvoltarea politică, economică şi culturală a României, pe care ultimii descendenţi ai străvechii familii, din lipsa mijloacelor necesare pentru întreţinerea complexului, au donat-o în anul 2004, cu toate bunurile aferente, inclusiv impresionantul parc dendrologic ce o înconjoară, organizaţiei neguvernamentale internaţionale Pro Patrimonio. Miniexcursia a prilejuit vizitatorilor trăirea senzaţiei fără egal pe care o oferă constatarea modului în care ficţiunea îşi trage seva din viaţa reală iar realitatea percepută îşi nuanţează trăsăturile sub impresia ficţiunii ce a generat opera de artă.
Bogăţia tematică şi conţinutul valoric de excepţie ale evenimentului cultural organizat la Câmpulung constituie o mărturie a activităţii viguroase şi fecunde a breslei literaţilor şi publiciştilor musceleni, iar ospitalitatea arătată participanţilor din Bucureşti şi interesul manifestat faţă de cartea scriitorului Mihai Maxim constituie un semn evident al deschiderii şi al disponibilităţii de colaborare în viitor.






de Victor Muşat    8/4/2019


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian