Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Mapamond - Vestele galbene flutură steagul schimbării

Franța resimte explozia unei frustrări sociale acumulate în decenii

Protestele violente din Franța reprezintă o adevarată catastrofă economică, politică și democratică.
Această descriere dramatică facută recent de ministerul de finanțe francez, Bruno La Maire, reflectă o criză profundă a societății franceze. Deși protestele au izbucnit inițial ca o reacție de protest împotriva creșterii costului la benzină, zeci de mii de protestatari au continuat revolta chiar și după ce guvernul Macron a anunțat anularea taxei care ar fi intrat în vigoare în 2019. Vestele galbene au devenit un simbol și o forță activă pe străzile pariziene protestând împotriva costurilor de trai ridicate și a scăderii puterii de cumpărare.

Timp de patru săptămâni, după lupte de stradă violente, distrugeri masive, coflicte cu poliția – protestatarii au radicalizat acțiunea lor de la un element punctual specific la o mișcare globală, cu un amestec ideologic ciudat și cu o agendă sumară, cerând demisia președintelui Emmanuel Macron. Începând cu 17 noiembrie, vestele galbene au condus marșuri si distrugeri masive în centre comerciale și turistice din capitala Franței și în alte puncte din țară. Conflictele dure cu poliția au rezultat în peste 2,500 de arestări și rețineri temporare, zeci de răniți, 4 morți. Mobilizarea a pus în mișcare între 150.000 si 280.000 de oameni în cele câteva săptămâni de proteste.(sursa BBC)

Este evident că o asemenea mobilizare este mai amplă decât o simplă grevă a șoferilor de autocamioane.
Alegerea vestelor ca simbol nu este o întâmplare. Reglementările rutiere franceze, obligă șoferii să poarte aceste veste în trafic, de aceea protestatarii au ales acest semn distinctiv. Vestele au continuat să fie purtate în mișcarea de protest dar manifestul de luptă s-a radicalizat spre clasa de mijloc unde existau deja nemulțumiri față de șomajul crescut, Franța având recordul celui mai mare șomaj din UE și costurile de trai foarte ridicate. Mai mult, mare parte din protestanți sunt imigranți din nordul Africii și fostele colonii franceze care, în mod tradițional, au venituri mici. Muncitori, șoferi, pensionari, mici întreprinzători, studenți – toți sunt amestecați în aceste mișcări. Numitorul comun este acela ca toți au fost egal afectați de costurile combustibilului - un alt element comun este accesul la rețelele de socializare care au mobilizat masele. În esență însă, aceste mulțimi sunt destul de heterogene. Pe acest fond, eforturile unora de a compara aceste proteste cu cele din 1968 sunt lipsite de suport credibil. Cele două mișcări sunt fundamental diferite.

Președintele Emmanuel Macron a fost ales în 2017cu o platformă de reforme economice. Aceste reforme au demarat anul trecut cu impozite și costuri economice care au accelerat nemulțumirea francezilor. Pe acest fond, popularitarea guvernului Macron s-a deteriorat masiv iar coeziuea socială a eșuat în recente mișcări de stradă violente. Deși protestele au monopolizat capitala franceză, ele au avut inițial un suport general în Franța. Potrivit datelor economice pe bugetul din 2018, făcute public recent de Institutul Economic Francez, inițierea acestor reforme a determinat un declin sever în nivelul de trai al categoriilor sociale cu venituri modeste sau medii, inclusiv pensionari. Acest declin a determinat un val de nemulțumire populară care a culminat cu protestele vestelor galbene.

Deși această mișcare a evoluat fără nici un fel de organizare specială și fără lideri notabili, este evident faptul că rezumă în esență decenii de frustrare socială pentru care guvernul nu are un răspuns satisfăcător. Deși președintele Macron nu este singurul responsabil pentru aceste reacții, el a primit o puternică lovitură politică – recentele sondaje de opinie indicând o scădere a popularității sale cu 20%. Președintele a venit cu un program reformist care nu a avut însă niciodată suport larg. El a fost ales de fapt ca reprezentant de centru fără a avea mari simpatii de ambele parți ale spectrului politic. În mare parte, el a avut o mare suținere în turul doi al alegerilor, doar pentru că lidera naționalistă Marine Le Pen câștiga prea mult teren și mulți francezi au fost speriați de posibilitatea unui guvern extremist.
Așadar, demersul lui Macron de a aplica reforme radicale nu a avut niciodata o bază de masă.
Protestele din Franța fac parte dintr-o criză generală în spațiul UE și indică probleme majore interne și europene. Franța are nevoie de schimbări care depășesc cu mult problemele legate de combustibil, sau costuri sociale imediate.
Guvernul francez este în situația de a gestiona o criză care nu a fost identificată corect timp de cîteva decenii.





Luiza Mureșeanu / Toronto    12/12/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian