Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Evenimente muzicale - aniversări

Zece dintr-o sută- Cartea sunetelor

La aniversare

Anul acesta am împlinit 10 ani de existenţă virtuală şi 5 ani de la prima noastră publicaţie tipărită. Trilogia noastră, compusă din volumele Arta sunetelor, Culorile sunetelor şi Bucuria sunetelor, a adus în atenţia cititorilor muzici şi fapte, stări de spirit şi recompense, graţie şi statornicie, în fine, bun-gust şi sinceritate. În aceste zile, când miştoul este ridicat la rang de artă, iar evaziunea devine meserie şi nou mod de trai, redacţia noastră îşi continuă demersul educaţional şi vă (re)aduc în prim-plan bogăţia muzicii care nu moare. Cele două volume ale cărţii de faţă aniversează zece ani de artasunetelor.ro într-un secol de normalitate statală.

[...]

Cartea Sunetelor - Zece dintr-o sută încununează efortul nostru comun pentru păstrarea acestor valoroase articole publicate în spaţiul virtual efemer al revistei noastre. De aceea, pentru primul volum am selectat, în mod echitabil, pe cât posibil în ordinea cronologică a apariţiilor, zece recenzii ale concertelor vizionate în ţară sau în afara ei, cronici ale unor discuri româneşti de referinţă, câteva comentarii asupra cărţilor româneşti apărute în special după ‘89 şi doar câteva interviuri moralizatoare (din lumea sunetelor, dar şi din lumea filmului). Între 2008 - 2018, Jan Ghimpeţeanu, administratorul site-ului nostru, a postat şi gestionat pentru noi toţi, toate anunţurile, articolele, recenziile, comentariile, cronicile şi fotografiile, în mod gratuit, şi se cuvine să-i mulţumim înzecit pentru această generoasă performanţă. Coordonatorii acestei antologii aniversare sunt: Ioan Big, Radu Lupaşcu şi Gabriel Petric.

CARTEA SUNETELOR pune accent pe talent şi diversitate. Mulţi dintre noi suntem şi colecţionari incorigibili şi ne putem lăuda că am înţeles un pic mai bine cum stă treaba cu valoarea şi durabilitatea în arta sunetelor. Nu ne-am născut învăţaţi, desigur. Odată cu voi am ascultat şi citit despre toate cele bune din această lume, noi şi vechi deopotrivă, şi am judecat prin puterea raţiunii dobândite actul muzical, de sine-stătător sau în ansamblul lui. Vă rămâne dumneavoastră, cititorilor, posibilitatea de-a distinge şi a proba onestitatea de care am dat dovadă fiştecare dintre semnatari. Demersul nostru nu poate umple acest imens gol de publicistică muzicală, de care România ar fi avut mare nevoie, cel puţin în primii ani de libertate.

[...]

În ordine alfabetică, le mulţumesc cu reverenţă tuturor redactorilor şi fotografilor, fără aportul cărora această revistă şi aceste cărţi nu ar fi existat: Liviu Antonesei, Ioan Big, Radu Birişteică, Denis Dinulescu, Mircea Giurgiu, Teodora Ionescu, Ovidiu Moldovan, Gabriel Petric, Valentin Radu Cantacuzu, Emil Răducanu, Nelu Stratone, Dumitru Ungureanu, Florin-Silviu Ursulescu şi Silvia Big, Tudor Macovei, Răzvan Nedelcu, Gabriel Olteanu, Radu Pencea, Adrian Mociulschi, Genu Ariseanu, Cristina Marin.

Un volum pentru centenar

Aniversarea noastră, de zece ani de revistă virtuală Arta Sunetelor, a picat bine. Un centenar omagiat şi de noi, dintr-un punct de vedere uitat de mulţi, şi anume cultura muzicală. Aşa cât a fost ea, şi în atât de puţine feluri auzită şi difuzată, muzica neamului nostru din sud-estul Europei trebuie cunoscută de urmaşii noştri şi, de ce nu propagată peste vreme. Sunt de acord cu UE şi valorile ei, însă fiecare, între graniţele sale, îşi educă populaţia, în special, cu propria identitate muzicală, cu excepţia unor rătăciri sonore, ce nu pot fi incluse în arta sunetelor. Şi nu mă refer la manele. De ce se risipeşte leul românesc afară din ţară pe drepturi de autor şi de ce nu ne cultivăm artiştii noştri, indiferent în ce stil muzical se îndreaptă aceştia? De ce? Îi obligă cineva pe francezi, italieni, germani sau englezi să facă asta? Categoric, nu. Au conştiinţă naţională şi ataşament pentru ţară şi neam. Îşi promovează, prin lege, în primul rând muzica lor şi în limba lor şi îşi instruiesc poporul şi în alte direcţii muzicale. Spun instruiesc în sensul normal al cuvântului, la ei existând biblioteci de sunete, cataloage de muzică, dicţionare şi alte cărţi sau publicaţii specializate în acest domeniu. La radio şi televiziune, oferta este diversă, iar acum, de când cu mediul on-line, puteţi cerceta şi vă puteţi desfăta cu arta sunetelor de pretutindeni.

[...]

Povestea prezumtivă a generalului Manole Ben Manole (şi a soţiei lui, Florica) este descrisă de scriitorul Denis Dinulescu în disertaţiunea Sound Of Silence, care ne oferă, un răspuns pertinent la întrebarea: De ce face mămăliga cocoloaşe?

Povestea imnurilor româneşti este elaborat conturată de profesorul, criticul şi istoricul literar, publicistul Ilie Rad, de la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Cel mai captivant prezentator al jazzului de la noi, Florian “Moşu” Lungu, ne devoalează în exclusivitate şi în premieră pentru fanii jazzului, primul capitol din cartea domniei sale, O istorie a jazzului în România, o amplă lucrare cu caracter enciclopedic, în curs de apariţie.

În eseul Diseminând estetica jazzului, scriitorul, jazzologul şi diplomatul Virgil Mihaiu ne descrie rodnica ispravă a cursului său, de la Academia de Muzică G. Dima din Cluj, demersul distinsului profesor aflându-se în cel de-al douăzeci şi unulea an de existenţă.

Binecunoscutul lider al trupei BEGA BLUES BAND, profesorul şi muzicianul, Johnny Bota, rememorează în articolul său Jazzul şi timişorenii istoria cluburilor, a muzicienilor şi a trupelor din oraşul de pe Bega. O frumoasă şi amplă naraţiune despre istoria jazzului timişorean.

Plai cu blues, mioriţe şi feţi-frumoşi este prima parte a mini-istoriei bluesului din Bucureşti. Cluburi şi trupe reamintite de cei ce-au fost contemporani cu întâmplările din underground (dedic acest episod celor doi prieteni, dispăruţi fulgerător dintre noi, în această toamnă, Corneliu Tudor şi Ovidiu Nazarie).[...]

Pentru mulţi dintre noi, Cornel Chiriac a fost călăuza unei generaţii. Radu Nicolescu ne spune povestea sa şi aminteşte tineretului de al nostru dascăl din eter într-ale muzicii care nu moare.

Din Timişoara, Mimo Obradov ne explică de ce Spiritul radioului oferea “o imagine mult mai amplă și spațiu pentru visare“.

Ironia fină, suficient de corosivă, cu care, prietenul sunetelor alese, Emil Răducanu, ne prezintă Rockul românesc dintre furcile caudine ale casei de discuri Electrecord, - singurul moştenitor al zestrei muzicale din perioada comunistă -, va face deliciul partizanilor bunului-simţ muzical şi va face să pălească orgoliul nemulţumiţilor.

[...]

Gabriel Petric face o relevantă incursiune în istoria unui brand românesc, Fabrica de instrumente muzicale de la Reghin, HORA, cea mai mare firmă producătoare de instrumente muzicale din lemn din Europa.

Eseul, Cal măiastru, al prolificului scriitor şi critic, dr. în arte Grid Modorcea, întăreşte în noi iuţirea de sine, acel sentiment naţional pe care autorul l-a descoperit ca fiind parte din esenţa călătoriei muzicale peste veac a maestrului Gheorghe Zamfir.

A venit rândul lui Ioan Big să (ne) omagieze personalitea unui geniu, Maria Tănase, "Una dintr-o sută… de milioane“, o sinteză realizată cu (mult) discernământ şi trei incitante interviuri cu: maestrul Viorel Cosma, regizorul Radu Afrim şi muzicianul Vlaicu Golcea.

Modă şi jazz simfonic interbelic. Interviu cu Gaby Michăilescu despre surprinzătorul Sergiu Malagamba, realizat de poetul, scriitorul, arhivarul şi editorul Fabian Anton.

Ineditul unei sincere mărturisiri. Iulian Ignat realizează un interviu deosebit de interesant cu Ehsan Mashadi, intitulat Muzică pe ascuns şi care dezvăluie dragostea unui iranian pentru muzica lăutărească.

Un foarte aşteptat articol, despre un “gen muzical vocal instrumental, dramatic amplu, cu caracter popular, care îmbină muzica de divertisment cu tradiţia muzicală a operei şi operetei europene“, reuşeşte profesorul, inginerul de sunet şi muzicianul, Dan Spînu. Musicalul de la divertisment la manifest social este aproape o temă de doctorat.

Capodopere în dialog - Cream - Farewell Concert este o (altă) premieră în publicistica muzicală românească, de care se fac “vinovaţi”: subsemnatul împreună cu profesorul, muzicianul şi echinoxistul Gabriel Petric.

Traducerea şi adaptarea unui interviu cu celebrul Frank Zappa este deosebit de bine săvârşită de arhivarul muzicii de valoare, Bogdan-Lucian Stoicescu. Zappa şi mai cum? este titlul unei contemplaţii asupra creaţiei unui muzician fără egal.

Tema pe care i-am propus-o lui Marius-Christian Burcea, Muzica electonică versus new age, l-a stârnit în mod pozitiv, drept care puteţi lectura o autentică expunere despre două genuri muzicale ce se întrepătrund constructiv în ambele sensuri ale progresului muzical.

Încântătorul poem Eram tineri… A Rock Ballad, din finalul antologiei este scris de poetul Liviu Antonesei şi are un preambul consemnat de eseistul şi editorul Sorin Antohi intitulat Balada bovarismului contracultural Pornind de la un poem al lui Liviu Antonesei.[...]

Arta Sunetelor înseamnă pentru noi, cei care o slujim, Frumos, Adevăr, Spirit și Suflet îngemănate.

Le mulţumesc, cu veneraţie, tuturor redactorilor, colaboratorilor şi fotografilor, fără aportul cărora această antologie aniversară, nu ar fi existat! Zece dintr-o sută - Cartea sunetelor nu ar fi văzut lumina tiparului fără aleasa generozitate a inimosului prieten al Artei Sunetelor, Tudor “Puiu”, “Doru”, “Peter” Pop, camaradul escapadelor noastre duminicale şi al neuitatelor întâlniri din lumea bluesului, jazzului şi rockului de la noi.

Cartea sunetelor 2018.jpg

Radu Lupaşcu

(extrase din antologia aniversară Zece dintr-o sută - Cartea Sunetelor, 2018)

Şapte zile, plus una. Mircea Mihăieş în dialog cu Ilie Stepan

Semnalăm apariţia unei deosebit de interesante lucrări despre creaţia şi rezistenţa unei valori a neamului nostru: PRO Musica şi derivatele ei. ILIE STEPAN a stat de vorbă cu scriitorul MIRCEA MIHĂIEŞ despre perenitatea şi expresivitatea muzicii rock din Banat. Acest volum a apărut cu sprijinul SAI Erste Asset Management S.A. Programul lansărilor: 14 noiembrie 2018, Timișoara, librăria "La Două Bufnițe" (Piața Unirii), ora 18. 17 noiembrie 2018, București, Târgul de carte Gaudeamus, la Pavilionul Central Romexpo, standul editurii Polirom, ora 12. 18 noiembrie 2018, București, Muzeul Național al Literaturii Române, strada Nicolae Creţulescu nr 8 (lângă UNITER), ora 18. 21 noiembrie 2018, Timișoara, Aula Magna a Universității de Vest, ora 18, urmată de concertul Ilie Stepan și prietenii.

"Se poate trăi fără compromis, fără să te înjoseşti? Se poate, aşa cum s-a putut şi în comunism. Nu toţi au făcut compromisuri. Unii au făcut compromisuri şi au dus-o mai bine. Au avut avantaje. Se fac şi azi compromisuri jenante, dizgraţioase. Cum se poate face artă fără compromis? Simplu: făcînd arta în care crezi. Şi strîngînd din dinţi pentru că nu ai banii pe care-i are X sau Y. Sigur că aş fi tentat să-i spun unui tînăr artist de azi să meargă înainte şi să rupă norii. Dacă se poate, asta trebuie să facă. Dar fără niciun compromis. I-aş sfătui pe tineri să aibă verticalitate şi să încerce să discute, dimineaţa, cu ei înşişi. În intimitatea dimineţii. Dacă atunci cînd te uiţi în oglindă poţi să te priveşti înseamnă că e bine. Trebuie să ştii să renunţi şi să urmezi drumul pe care ţi-l propui. Drumul cel mai sănătos este cel în care faci ceea ce ştii, atît cît ştii să faci. Acesta ar fi idealul. Urmează-ţi drumul.” (Ilie Stepan)

Despre Mircea Mihăieș

Mircea Mihăieş (n. 1 ianuarie 1954) este profesor de literatură engleză şi americană la Universitatea de Vest din Timişoara. Între 2005 şi 2012 a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român. Redactor-şef al revistei Orizont. Volume publicate: De veghe în oglindă (1989); Cartea eşecurilor. Eseu despre rescriere (1990); Femeia în roşu (1990, în colaborare cu Adriana Babeţi şi Mircea Nedelciu); Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (1995); Victorian Fiction (1998); Masca de fiere (2000); Atlanticul imaginar (2002); Scutul lui Perseu (2003); Viaţa, patimile şi cîntecele lui Leonard Cohen (2005); Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014); Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W. (2009); Ultimul Judt (2011); Ce rămîne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha (2012); Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător (2014); Ulysses, 732. Romanul romanului (2016). A publicat şase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu. Lucrează la o biografie ficţională a personajului Molly Bloom.

Despre Ilie Stepan

Mircea Mihaies in dialog cu Ilie Stepan.jpgIlie Stepan (n. 24 noiembrie 1953), compozitor, ghitarist, instrumentist (vioară, pian, blockflöte, percuţie, midi-programming), inginer de sunet, orchestrator, autor şi producător de proiecte muzicale. Membru fondator şi lider al grupurilor PRO Musica, Stepan Project, Stepan Project Blues Foundation. Iniţiator, împreună cu Horea Crişovan, al proiectului de ghitară acustică „Anotimpurile ghitării”. A compus muzică pentru peste 100 de spectacole de teatru şi peste 50 de filme documentare şi de televiziune. Peste 1.000 de concerte cîntate în întreaga carieră, în diferite formule. În premieră în România, a realizat cu PRO Musica prima operă folk (Creanga de cireş), primul concert rock în aer liber într-un spital de psihiatrie (Jebel, 1980), primul concert rock în aer liber într-un penitenciar (Timişoara, 2015). Primul muzician din România care, pe 20 decembrie 1989, a cântat (alături de Vasile Dolga) la Timişoara împotriva regimului dictatorial al lui Ceauşescu. Este autorul cântecului „Timişoara”, considerat „Imnul Revoluţiei Române” de la Timişoara, devenit ulterior imnul municipiului Timişoara. Piesa sa „Şahul păcii” (1988) este imnul oficial al Campionatelor Mondiale de Şah pentru Copii şi Tineret. Este membru de onoare al Societăţii „Timişoara”, cetăţean de onoare al municipiului Timişoara.

Evenimentul editorial al anului 2018 în materie de jazzologie

The History of European Jazz 2018.jpgVirgil Mihaiu, distinsul nostru expert în istoria jazzului a fost ales pentru a contextualiza fenomenul jazzistic din România în monumentală lucrare, The History of European Jazz, ce oferă o imagine organică de ansamblu a istoriei jazzului european şi constituie o sursă de inspirație pentru noile generații de ascultători și muzicieni. Lucrare de referinţă cu caracter academic, The History of European Jazz a apărut la editura britanică Equinox Publishing, sub egida Europe Jazz Network, fiind co-finanțată de către Creative Europe Programme of the European Union. Tomul, a cărui elaborare a durat câţiva ani, conţine 752 de pagini / format A4, având exorbitantul preţ de 280 dolari. Lansarea a avut loc la Lisabona în septembrie 2018. Editorul volumului Istoria jazzului european este eminentul jazzolog Francesco Martinelli, responsabil al „Centrului Naţional de Sudii despre Jazz” din notoria Accademia Nazionale del Jazz de la Siena. În cadrul acestui proiect paneuropean, sunt prezentate detaliat evoluţiile istorico-jazzistice din 40 de țări. Lista capitolelor pe ţări și autorii lor: Part 1: Western Europe 1. France (pp. 12-40) de Xavier Prevost; 2a. Great Britain 1900-1960 (pp. 41-56) de Alyn Shipton; 2b. Great Britain 1950-2010: Late-flowering Seeds of the Triangular Trade (pp. 57-82) de Duncan Heining; 3. Ireland (pp. 83-95) de Cormac Larkin; 4. Germany (pp. 96-119) de Martin Pfleiderer; 5. The Netherlands (pp. 120-142) de Bert Vuijsje; 6. Belgium (pp. 143-160) de Jean-Pol Schroeder; 7. Luxembourg (pp. 161-171) de Marc Demuth. Part 2: Scandinavia 8. Denmark (pp. 172-193) de Tore Mortensen; 9a. Sweden: 1919-1969 (pp. 194-216) de Jan Bruer; 9b. Sweden 1970-2000 (pp. 217-223) de Mĺns Wallgren; 10. Finland (pp. 224-237) de Juha Henriksson; 11. Norway (pp. 238-263) de Bjorn Stendahl; 12. Iceland (pp. 264-275) de Vernhardur Linnet. Part 3: Central Europe 13. Poland (pp. 276-303) de Krystian Brodacki; 14. Czech Republic (pp. 304-314) de Yvetta Kajanova; 15. Slovakia (pp. 315-322) de Yvetta Kajanova; 16. Hungary: the road to independence (pp. 323-340); 17. Romania (pp. 341-355) de Virgil Mihaiu; 18. Austria (pp. 356-377) de Andreas Felber; 19. Switzerland (pp. 378) de Bruno Spoerri. Part 4: Eastern Europe 20. Russia: Ninety-five Years in Search of an Identity (pp. 392-421) de Cyril Moshkov; 21. Belarus (pp. 422-425) de Dmitri Podberezsky; 22. Ukraine (pp. 426-437) de Aleksander Yudin. Part 5: The Western Mediterranean 23. Spain (pp. 438-460) de Chema Martinez; 24a. Portugal: 1920-1974 (pp. 461-469) de Pedro Cravinho; 24b. Portugal: 1974-2000 (pp. 470-481) de Rui Eduardo Paes; 25. Italy (pp. 492-517) de Francesco Martinelli; Part 6: The Baltic States; 26. Latvia (pp. 518-528) de Indrikis Veitners; 27. Lithuania (pp. 529-545) de Ruta Skudiene; 28. Estonia (pp. 546-559) de Tiit Lauk; Part 7: South-East Europe; 29. Greece (pp. 560-570) de Sakis Papadimitriou; 30. Former Yugoslavia (including Croatia, Slovenia, Serbia, Macedonia, Bosnia and Hercegovina, Montenegro, Vojvodina and Kosovo) (pp. 571-599) de Mladen Mazur, Iço Vidmar, Eleni Novakovska, Edin Zubcevic; 31. Bulgaria (pp. 600-607) de Vladimir Gadjev. Part 8: Europe/Asia 32. Turkey (pp. 608-620) de Hulya Tuncag; 33. Azerbaijan (pp. 621-628) de Rain Sultanov; 34. Armenia (pp. 629-641) de Armen Manukian.

Lansare Box Set „Nicu Alifantis - Theatre Music Collection - Memorabilia”

10.11.2018 – Nicu Alifantis București, Teatrul Dramaturgilor Români, ora 17:00 - Lansare și recital Nicu Alifantis în cadrul Festivalului Dramaturgiei Românești Contemporane, Ediția a II-a, 5-11 noiembrie 2018.

17.11.2018 – Nicu Alifantis București, Pavilionul Central Romexpo, ora 17:00 - Lansare și recital Nicu Alifantis - Theatre Music Collection - Memorabilia în cadrul Târgului Internațiopnal de Carte Gaudeamus, 14-18 noiembrie 2018.

top t – bluzău - blues şi rock în acelaşi loc

Avem plăcerea de a va invita să fiţi alături de noi, fizic sau virtual, la festivalul “top t – bluzău - blues şi rock în acelaşi loc” care va avea loc în perioada 23 - 25 noiembrie 2018 la Cafeneaua Artiştilor Buzău. Top t este cel mai vechi festival de muzică rock din România având 30 de ediţii între anii 1983 şi 2017. De-a lungul anilor festivalul a găzduit pe scenă cei mai importanţi artişti români de gen şi a constituit o rampă de lansare pentru multe nume devenite importante ale muzicii rock din România. În acelaşi timp top t a oferit spaşiu pentru formaţii din Bulgaria, Ungaria, Austria, Grecia, Polonia, Franţa, SUA, Suedia. Top t a fost în 1996 primul festival de rock din România înregistrat live pe casetă audio, top t a fost primul festival rock transmis integral la televiziune în anii ’90 la Storm TV şi la TVR 2, apoi în anii 2000 a fost transmis integral online în timp real. În 2017 top t devine primul festival de gen căruia i se dedică o carte, lansată în aprilie în Buzău şi Bucureşti. Anul 2017 a adus şi transpunerea digitală a ediţiilor din 1989 şi începând cu 1994, distribuirea filmărilor pe youtube.com aducând zeci de mii de vizualizări şi o revigorare a imaginii festivalului. Ediţia din anul 2017, cea de-a 30-a, a avut loc în perioada 15 - 16 septembrie şi a reuşit să aducă pe scenă o serie de nume care au scris istoria rezistenţei top t: TAINE, TROOPER, DIRTY SHIRT, CELELALTE CUVINTE, alături de două trupe laureate în anii ’80, SURVOLAJ şi TRANS-EXPRES şi de 5 formaţii tinere şi în ascensiune selectate de organizatori: AM FOST LA MUNTE ŞI MI-A PLĂCUT, E-AN-NA, WHITE WALLS, BLACKSHEEP, HTETHTHEMETH. Iniţiat în 1995 de un grup de inimoşi iubitori de muzică din Buzău împreună cu omul de cultură Florian Pittiş, festivalul Bluzău a fost un reper în elita manifestărilor de gen care promovează valorile autentice, creaţiile originale şi prestaţiile "live". Prin caracterul său cosmopolit şi internaţional, Bluzău a găzduit în cele 21 de ediţii artişti şi formaţii de frunte din România dar şi nume din Republica Moldova, Franţa, Germania, Canada, Statele Unite ale Americii, Serbia, Israel, Bulgaria, Ungaria. În 2018 cele două festivaluri se reunesc sub acelaşi acoperiş timp de 3 zile oferind publicului nume în premieră la festival sau care nu au mai evoluat de mai bine de 12 ani pe scena celor 2 festivaluri. Astfel, NORUNEGRU, COMA, ROBIN & THE BACKSTABBERS, UNTOLD FAIT, DUSTY RIDE, CROSSING ETERNITY, ADI BĂRAR BAND vor fi pentru prima oară în festivalurile noastre, în timp ce QUO VADIS, M.S. şi TIMPURI NOI revin după mai bine de 12 ani. O surpriză plăcută este renaşterea trupei buzoiene FOCURI VII, care a evoluat la top t în anii’ 80. Cei care doresc să se acrediteze la eveniment sunt rugaţi să ne trimită o cerere pe adresa toleainaction@gmail.com până pe data de 16 noiembrie 2018. Pentru alte informaţii şi detalii vă rugăm să ne contactaţi la adresa de e-mail toleainaction@gmail.com sau la telefon 0744855911 – Tolea - sau să vizitaţi pagina FB.


artasunetelor ro




Radu Lupaşcu    11/13/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian