Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
"Psihologia consonantistă" a savantului român Stefan Odobleja

Despre viata si mostenirea stiintifica a savantului roman Stefan Odobleja, in mod deosebit despre remarcabila sa opera, "Psihologia consonantista", considerata de majoritatea specialistilor ca o prima fundamentare teoretica a ciberneticii generale, s-a scris deja extrem de mult, s-au organizat, pe aceasta tema, dezbateri aprofundate in cadrul a nenumarate manifestari stiintifice nationale sau internationale (simpozioane, sesiuni de comunicari si referate, conferinte, evenimente aniversare etc.), majoritatea acestora, mai ales in primii ani dupa moartea sa cand, din initiativa lui Iosif Constantin Dragan, se infiintase si o Academie de Cibernetica Stefan Odobleja, cu sedii la Milano si Lugoj. Strada din Drobeta Tr. Severin, unde si-a avut locuinta si domiciliul in ultima parte a vietii, cateva institutii de invatamant din tara, Spitalul Militar din Craiova care ii poarta numele, in fine, declararea (postmortem) ca membru al Academiei Romane sunt dovezi de recunoastere si pretuire pentru aportul lui Stefan Odobleja la dezvoltarea unui domeniu de mare importanta si actualitate al stiintelor moderne. Cercetarea bogatului material documentar (in principal manuscrisele) aflat la Arhivele Statului din Drobeta Tr. Severin a facut posibila continuarea evaluarilor si valorificarii de catre diversi specialisti a zestrei stiintifice odoblejiene, publicarea unor noi scrieri interesante, dintre care se cuvine a fi mentionat, cu prioritate, volumul "Introducere in logica rezonantei", atribuit de asemenea savantului, ingrijit insa si elaborat in forma definitiva de Alexandru Surdu, cu o "Prefata" a lui Constantin Noica.
Se cuvine sa amintim insa ca uneori, chiar de catre personalitati importante si autorizate, s-au manifestat rezerve, retineri in ce priveste recunoasterea valorii si semnificatiei chiar a "Psihologiei consonantiste", socotita ca o abordare partiala, limitata a unor teorii din domeniul strict al psihologiei, autorul putand fi considerat, doar ca "un precursor" al lui Norbert Wiener, americanul recunoscut, pe plan international, ca fondator al ciberneticii de mai tarziu. S-a invocat si faptul ca Stefan Odobleja nu s-ar fi afirmat anterior prin performante stiintifice deosebite si nici nu ar fi putut s-o faca datorita modestelor sale posibilitati material-financiare pentru studii, cercetari aprofundate si eventuale incercari de a pune in practica, prin mijloace tehnice adecvate, teoriile si principiile enuntate de dansul.
Asemenea afirmatii ar putea fi luate in seama doar in privinta precaritatii mijloacelor materiale, nu si in ce priveste inteligenta nativa exceptionala a lui Stefan Odobleja, creativitatea, o impresionanta capacitate de studiu, intelegere si patrundere in tainele, mecanismele proceselor si fenomenelor naturii si vietii oamenilor, o capacitate remarcabila de generalizare si sesizare a esentelor, implicit a unor legi si principii general valabile pentru toate stiintele despre om si natura. Pe de alta parte, Stefan Odobleja, ca medic militar (initial la Regimentul 17 Infanterie din Lugoj, apoi pe front), nu era un necunoscut in tara sa, el se afirmase deja prin unele studii, cercetari si performante stiintifice, dupa ce, in 1928, obtinuse doctoratul cu o teza referitoare la "Accidentele de automobil". Amintim astfel o serie de articole privind metodele de diagnosticare prin "ascultarea organismuli", finalizate prin studiul "Metoda de transsonanta toracica" (1929), in care se formuleaza deja asa-zisa lege a reversibilitatii (Buletinul medico-terapeutic, 1 mai 1929).
In 1935, a fost distins cu premiul "Medicul general dr. Papiu Alexandru" pentru lucrarea "La phonoscopie" (Editura Gaston Doin, Paris) iar in 1937 a participat la Congresul International de Medicina Militara de la Bucuresti, unde a sustinut comunicarea "Demonstration de phonoscopie". Cu acest prilej el a anuntat deja ca lucreaza la o carte ampla, in care, "pornind de la ideea posibilitatii de a studia un fenomen (precum starile organismului animal) si prin alte fenomene (cum sunt cele fonice), se poate ajunge la concluzia ca, de fapt, intre toate fenomenele si, respectiv, intre toate stiintele corespunzatoare acestora exista aspecte consonante". Era vorba, desigur, tocmai de "Psychologie consonantiste", o opera voluminoasa, aparuta in doua volume, in anii 1938-1939 (Editura Librairie Maloine, din Paris), deci cu circa 10 ani inaintea « Ciberneticii » americanului Norbert Wiener, despre care Odobleja avea sa afle mult mai tarziu, datorita deopotriva evenimentelor razboiului cat si, ulterior (dupa lasarea la vatra), izolarii sale indelungate in satul natal mehedintean din fosta comuna Izvorul Anestilor (sat ce ii poarta acum numele), lipsit de posibilitatea de a se mai informa la zi despre noutatile din lumea stiintelor.
Dupa anii 1970, cand am avut prilejul (si sansa) de a-l intalni si cunoaste apoi indeaproape, am fost impresionat depotriva de contrastul dintre infatisarea sa simpla, tinuta vestimentara modesta si prospetimea, spontaneitatea si profunzimea judecatilor, de asemenea de vehementa cu care isi sustinea si argumenta prioritatea in fundamentarea "stiintei celei noi", a ciberneticii, atribuita nemeritat americanului Norbert Wiener, dupa cum se stie..
De fapt, tocmai explicarea mai detaliata a valorii si semnificatiei exceptionale a "Psihologiei consonantiste", precum si demonstrarea, argumentarea prioritatii acesteia in nasterea ciberneticii au fost si motivele care l-au determinat, in ultimii ani de viata, sa redacteze cartea "Psihologia consonantista si cibernetica" (aparuta la Editura Scrisul Romanesc din Craiova), pe care a apucat s-o vada doar in forma definitiva pentru tipar (nu si tiparita), din cauza agravarii rapide a bolii si a decesului. .
Vom cauta, in cele ce urmeaza, sa consemnam unele dintre evaluarile, explicatiile si motivatiile cele mai semnificative invocate de Stefan Odobleja in volumul amintit, poate in mai mica masura cunoscute chiar de cei interesati, din cauza tirajului relativ modest si rapid epuizat la data aparitiei, in 1978. .
Autorul este extrem de explicit din chiar "Introducerea" pe care o semneaza, considerand ca "Stabilind echivalentele dintre cibernetica si psihologia consonantista, indicam pe aceasta din urma drept cibernetica originara -prima cibernetica teoretica fundamentala. Sprijiniti pe numeroase dovezi, demonstram ca cibernetica s-a nascut intre 1925 si 1938, in Romania, si ca ea se afla continuta, sub toate aspectele, in PSIHOLOGIA CONSONANTISTA, care poseda o prioritate categorica asupra ciberneticilor ulterioare, al caror lung sir incepe abia in 1948, cand deja incepuse sa apara chiar si aplicatiile practice ale ciberneticii initiale, cu primele masini imaginate de ea ». Fiindca, timp de patru decenii, nimeni nu s-a gandit sa constate si sa evidentieze cibernetismul psihologiei sale si psihologismul ciberneticii, autorul insusi isi propune sa remedieze aceasta lacuna, cunoscandu-si cel mai bine propriile idei si fiind cel mai indicat pentru a elimina confuziile cu ideile altora cat si dintre ideile precursorilor si succesorilor..
Stefan Odobleja recunoaste performantele exceptionale inregistrate de cercetatorii americani in domeniile ciberneticilor tehnice si particulare, fapt ce nu poate insa eclipsa "cibernetica generala care le-a generat", anterioara deci si romaneasca. "Cibernetica -continua el, va ramane cibernetica, asa cum a numit-o Norbert Wiener, dupa cum America a ramas America, dupa numele vulgarizatorului ei. E bine totusi sa se stie cine a descoperit, de fapt, America si cine a elaborat si realizat, de fapt, cibernetica". Este esentiala deci dovedirea paternitatii ciberneticii , ci "nu moasele care au mosit-o, nasii care au botezat-o ori doicile care au alaptat-o, dupa nasterea ei, ca stiinta integral constituita, generala si completa, inca din 1938 ». Acesta este, de fapt, si anul cand se incheie sirul "precursorilor" si incepe sirul ciberneticienilor, a caror contributie nu se conditioneaza deci de disponibilitatile material-financiare, mai mult sau mai putin generoase, ci de valoarea ideilor fondatoare ale celui care nu doar ar fi putut, dar chiar a si facut primul pas in plamadirea noii stiinte.
"Ca teoretician -precizeaza Odobleja, elaborand o teorie care s-a dovedit a fi exacta si eficienta, cred ca mi-am indeplinit misiunea asumata. Era treaba altora sa o verifice experimental. Iar faptul ca verificarea teoriei a fost facuta de catre altii, reprezinta o garantie in plus asupra obiectivitatii si valabilitatii acelei verificari".
Procedand la explicarea acestei teorii, a semnificatiei "Psihologiei consonantiste", autorul urmareste, mai intai, posibile definiri, in diverse epoci, ale "ciberneticii", pornindu-se de la termenul si semnificatia acesteia inca din Antichitate (de la Platon, cu sensul de conducere a cetatii), de la Ampere (arta de a guverna ; a alege, dupa caz, ce se poate sau ce trebuie facut) si pana la conceptul de cibernetica al lui Norbert Wiener, inrudit cu definitiile anterioare, extins insa la intregul domeniu al teoriei conducerii si comunicatiilor la masini si la organismele vii, implicit disciplinele stiintifice, precum fiziologia, biologia, neurofiziologia, psihologia, tehnologia, logica, stiintele -in general, fara insa a se ajunge la generalizari.
Urmarirea, de catre Stefan Odobleja, a evolutiei semnificatiilor conceptului de « cibernetica », atat inainte cat si dupa 1948, evidentiaza caracterul adeseori restrictiv, limitat sau echivoc, vag, chiar filozofic al acestuia, de unde si multiplele interpretari diferite, particularizante, uneori contestate, respinse, desi in fiecare exista cel putin un sambure de adevar ce se cuvine a fi luat in seama. Pornind tocmai de la asemenea sensuri incomplete, derutante, el semnaleaza, mai intai (invocand si opiniile unor cunoscuti specialisti straini si romani: P. de Latil, Guilbaud, H. Greniewski, L. Couffignal, M. Golu s.a.), « ce nu trebuie sa intelegem prin cibernetica », pentru a-i putea apoi formula corect definirea cea mai potrivita.
Cibernetica, deci :
- Nu este electronica, nici neurologie sau sociologie, matematica, speculatie filozofica etc., sau vreo ramura a acestora, nu este numai feedback sau vreo teorie particulara a acestor domenii stricte, separate, particularizante.
-Nu se confunda cu masinile, nu e numai o parte a tehnicii, teorie a masinilor electronice, de calculat, automate ; nu poate fi considerata ca o simpla juxtapunere a rezultatelor si principiilor tehnicii, chiar daca am admite ca aceasta operatie s-ar efectua dintr-un unghi de vedere nou. Si aceasta pentru ca ea, ca sa-si dobandeasca cu adevarat functia integratoare, pe care si-o revendica, este necesar sa reflecte si sa se intemeieze pe toate stiintele care se ocupa cu studiul sistemelor substantiale concrete.
Ce este, deci. cibernetica ? Analizand si sintetizand opiniile, punctele de vedere, definitiile numeroase si diferite de dupa 1948 (incomplete dar partial adevarate, completandu-se reciproc), se pot desprinde cateva concluzii semnificative, fiecare in parte vizand anumite elemente importante, esentiale, ale notiunii respective. Prin urmare, cibernetica este, deopotriva :
- Teorie a reglajului, a sistemelor dinamice cu autoreglare, a unui reglaj generalizat si unificat, bazat pe actiunea inversa (procesul ciclic, retroactiunea). Este deci o stiinta a procesului ciclic generalizat ( proces devenit lege generala, universala), a circularizarilor, metoda a aplicarilor practice, teorie a reflexului in circuit, metoda de gandire circularista, parte integranta a stiintei sistemelor ; stiinta a corectiilor si compensarilor, teorie a comunicarii, optimizarii si eficientei ; stiinta unificatoare prin procesul ciclic.
- E tehnica a gandirii artificiale si a robotilor (ale carei idei stau si la baza calculatoarelor moderne), metoda a analogiilor, a modelelor si modelarii, a legaturilor si apropierii dintre stiinte ; e metoda abordarilor multidisciplinare si interdisciplinare , a generalizarilor, unificarilor si sintezelor, deci si stiinta a legilor comune ; o psihologie cu multiple si variate valente ; stiinta a conducerii (conducerea naturala cat si cea artificiala) sau despre comanda.
- E un campus, un complex stiintific omogen si coerent, o stiinta rezultata din amestecul a cel putin doua stiinte –psihologia si tehnologia ; este insa o stiinta generala si integratoare, o rascruce a stiintelor, implicand deopotriva psihologia la animal si la masina. « Nu este numai o disciplina oarecare, circumscrisa la un domeniu ingust si strict delimitat –concluzioneaza Stefan Odobleja, ci un complex de discipline nascute din psihologie si axate in jurul ei, ramificate din ea ca ramurile unui arbore din tulpina sa. Este o sinteza in trepte, o suita de modelari multiple, adesea reciproce ; sinteze si modelari in care primeaza, si ca prioritate, si ca insemnatate deosebita, modelarea psihologiei pe tehnica si apoi modelarea tehnicii pe psihologie…Cibernetica este o simfonie intelectuala, o simfonie a ideilor si a stiintelor ».
In « Psihologia consonantista si cibernetica » autorul prezinta (selectiv) si o serie de texte paralele, din a caror juxtapunere, comparare, rezulta, fara dubii, identitatea de esente si idei (conceptii, metode, legi, principii) dintre cibernetica sa din 1938 si ciberneticile ulterioare. Urmeaza un sucint istoric al ciberneticii (inclusiv preocuparile oamenilor de stiinta americani, pana la aparitia « Ciberneticii » lui Norbert Wiener, din 1948) din care aflam insa cum a ajuns Stefan Odobleja, cu 10 ani mai devreme fata de savantul american, la psiho-cibernetica, la elaborarea principiilor teoretice fundamentale ale acesteia, concluzia fiind ca prima cibernetica, ca « o disciplina stiintifica, o prima sinteza a acestor idei », a aparut public in 1938, in »Psihologia consonantista », de unde rezulta indubitabil si faptul ca « Istoria stricta a ciberneticii se confunda cu istoria acestei psihologii fiziciste, masiniste, binariste, circulariste etc. ». Argumentarea detaliata si riguroasa a acestei concluzii este cuprinsa in capitolul « Probleme ale ciberneticii » unde aflam din ce discipline provine cibernetica, raporturile ciberneticii generale cu cele particulare, relatia dintre matematica si cibernetica ; cand, de cate ori, cum si unde s-a nascut cibernetica, complexitatea contributiilor la cibernetica, delimitarea realizatorilor acesteia de precursori si succesori, originalitatea si specificul acestei discipline stiintifice moderne si revolutionare .
Amintim, succint, fie si numai cateva dintre ideile, aprecierile si concluziile atat ale lui Stefan Odobleja, cu privire la valoarea exceptionala a « Psihologiei consonantiste » (ca prima cibernetica teoretica integral constituita), cat si opiniile altor personalitati stiintifice, referitoare la rolul si locul autorului insusi in galeria marilor personalitati ale stiintei nationale si universale.
- « Psihologia consonantista » a fost precedata de lucrari numeroase si deosebit de valoroase, dar –remarca autorul, « niciuna din ele nu a manifestat atatea tendinte de tip cibernetic si la un nivel atat de ridicat, nu a oferit o sinteza atat de tipic cibernetica, n-a imbinat laolalta atatea atribute definitorii ale acesteia : masinismul psihologic cu mecanizarea gandirii, cu binaritatea si dihotomia, cu procesul ciclic, cu metodologia cibernetica etc. Niciuna nu le-a prezentat analizate, sintetizate si generalizate la nivel cibernetic, care era si nivel al psihologiei consonantiste ».
- In privinta succesorilor, prin comparatie, « Cibernetica » lui Norbert Wiener (bogata in informatii dar cu putin material cibernetic autentic, putine idei cibernetice si discutabila rigoare, claritate in abordare) nu poate reprezenta decat ca denumire momentul nasterii, al plamadirii noii stiinte, realizand doar anuntarea si atragerea atentiei asupra ei, momentul continuarii si al tratarii ei sub un anumit unghi… Si aceasta deoarece « nu noutatea denumirii -subliniaza Odobleja , este aceea care ii da ciberneticii valoare de originalitate, ci noutatea continutului de idei ».
- « Psihologia consonantista » este rezultatul unei indelungate si asiduie munci de acumulare, selectionare si prelucrare, decurgand din stiintele clasice, initial si prioritar insa din psihologie (la inceput o psihologie fizicista si masinista radicala, totala si modernizata, adica o psiho-cibernetica) , continuandu-se apoi cu un proces de « generalizare si aplicare prin care psiho-cibernetica devenea cibernetica generala si propriu-zisa ». Referindu-se la psihologie anume, Odobleja sublinia ca aceasta nu e o deductie nici a filozofiei, nici a matematicii, fizicii sau altei stiinte…Toate stiintele trebuie sa colaboreze insa la elaborarea psihologiei care, la randul sau, prin adevarurile indiscutabile ale componentei sale incluse, va proiecta luminile sale asupra tuturor celorlalte stiinte si asupra fiecareia in parte.
- Comparand « Psihologia consonantista » cu « Cibernetica » lui Norbert Wiener, Mihai Golu constata ca prima este mult mai bogata in date si idei, judecati despre « procesul controlului si comunicarii » (al reglarii prin introspectie) fata de cea de a doua, considerand deci justificata afirmatia lui Stefan Odobleja ca prima varianta elaborata a conceptiei cibernetice a aparut in 1938 si ca ea este ilustrata in « Psihologia consonantista ».
- Alexandru Olaru (un alt om de stiinta, cunoscator al mostenirii stiintifice odoblejiene) constata ca din « Psihologia consonantista » se deduce limpede contributia teoretica determinanta la aparitia ciberneticii « atat prin afirmarea principiului si a legii circularitatii integrale (aplicata in toate domeniile, in stiinta si in tehnica, in tehnica , mai ales) cat si prin prevestirea viitoarelor masini de gandire, a caror aparitie si realizare au fost intrevazute si preconizate de creatorul consonantismului ».









Florian Vlădica     10/16/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian