Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Eveniment muzical româno-japonez

La mijlocul acestei săptămâni, mai precis joi, 20 septembrie 2018, are loc Deschiderea Stagiunii Filarmonicii din orașul de sub Tâmpa sub semnul celor 25 de ani de prietenie dintre municipiile Musashino (Japonia) și Brașov. Este vorba de Inaugurarea celei de-a 141-a Stagiuni muzicale a unei redutabile instituții de cultură din România, ce a cunoscut un puternic reviriment de când la conducere se află redutabilul violoncelist, maestrul Anton Niculescu.
Evenimentul inaugural va consta într-un inedit Concert Simfonic Extraordinar, care va aureola un sfert de veac de înfrățire dintre municipiile Musashino, din Japonia, și Brașov. La pupitru se va afla ca și la alte ediții cunoscutul și prețuitul dirijor nipon Daisuke Soga, inițiator și artizan al îndelungatei manifestări de amiciție nipono-române, colaborator permanent al prestigioasei Filarmonici brașovene, dar și Cetățean de Onoare al vechiului burg transilvan.
Alături de Orchestra Simfonică se vor afla pe scenă câțiva soliști români apreciați, veritabili ambasadori ai muzicii clasice, după cum ne-a precizat colaboratoarea noastră de specialitate, Alexandra Grancea, P.R. al insituției. Este vorba de artiștii lirici Emilia Giol-soprană, Maria Jinga Miron-mezzosoprană, Cristian Mogoșan-tenor și Florin Estefan-bariton. Li se alătură două formații corale de prestigiu. Ne referim la Corul Filarmonicii ”George Enescu” din București, al cărui dirijor este maestrul Iosif Ioan Prunner, de asemenea, un grup de 30 de artiști veniți special pentru eveniment din Țara Soarelui Răsare ce vor evolua sub titulatura ”Corul prieteniei”. Muzicienii amintiți reprezintă doar o mică parte a giganticului ”Cor al cetățenilor din Musashino” format din nu mai puțin de... 260 de membri.

Brașov și Musashino - orașe înfrățite

Înfrățirea dintre cele două entități urbane Brașov și Musashino a început încă din anul 1992, dovedindu-se în timp una extrem de trainică. Dar și benefică pentru cetățenii ambelor localități, care au avut prilejul să intre în contact cu tradițiile, obiceiurile de viață total diferite, cultura a două popoare aflate la mare distanță geografică; însă apropiate prin dragostea lor pentru frumos și respectul față de valorile autentice. Mai ales tineretul studios din țara noastră a avut de câștigat de pe urma acestui parteneriat de suflet, participând la expoziții, activități de cunoaștere reciprocă, la cursuri de învățare a idiomului nipon. În acest context Filarmonica brașoveană care a concertat în mai multe rânduri în Japonia s-a dovedit a fi un excelent ambasador cultural, atât în ceea ce privește actul artistic în sine, cât și un liant la nivel inter-uman.
Cum spunem, relaţiile de colaborare între Braşov şi Musashino au început în urmă cu 25 de ani, printr-un schimb de experienţă între filarmonicile celor două oraşe, inițiat de (tânărul pe atunci) dirijor Daisuke Soga, care studiase în țara noastră. În municipiul de sub Tâmpa s-a înfiinţat apoi ”Centrul Cultural Musashino”, unul dintre puţinele din țara noastră care a oferit tinerilor români lecţii de limbă şi cultură japoneză.
-Suntem mândri că aproape în fiecare an câştigătorii concursurilor naţionale de limba japoneză sunt tineri pregăţiţi la ”Centrul Musashino” din municipiul nostru, iar numărul celor care vin la acest centru creşte în fiecare an, menționa cu ceva vreme în urmă directorul Direcţiei de Relații Externe, Cultură și Evenimente din Primăria Braşov, Cecilia Doiciu. Există câţiva braşoveni, cetăţeni în Japonia, care ocupă poziţii în domenii importante de activitate de acolo, şi asta pentru că au învăţat limba japoneză la ”Centrul Musashino” din municipiul de sub Tâmpa. Având în vedere parteneriatul și legăturile de prietenie de 25 de ani dintre Braşov şi Musashino, oraşul japonez a fost desemnat să găzduiască delegaţia României la Jocurile Olimpice şi Întrecerile Paralimpice de vară din Japonia planificate pentru anul 2020.
Cuvinte de apreciere au venit și din partea edilului-șef, George Scripcaru, primar al frumosului oraș din inima României, rostite cu prilejul vizitei unei delegații din Japonia: „Vreau să mulțumesc Primăriei Musashino pentru sprijinul acordat de-a lungul timpului Brașovului și brașovenilor. Cu toate că municipiul Musashino este la mii de kilometri distanță, noi îi simțim pe cei de acolo foarte aproape, comparativ cu unele din orașele înfrățite din Europa cu care avem o colaborare mai restrânsă. Cu Musashino am reușit să avem o legătură de suflet, care a depășit orice distanță geografică”.


Daisuke Soga, un muzician care iubește România

Cunoscutul muzician Daisuke Soga s-a născut în anul 1965 la Osaka, beneficiind încă din copilărie de o atentă educaţie muzicală, studiind în particular pianul, clarinetul şi contrabasul. Între anii 1984-1987 a urmat Academia „Toho - Gakuen” din Tokio, iar apoi a venit în România, urmând Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti.
După ani întregi de studiu la diverse cursuri de măiestrie, îndrumat fiind de muzicieni reputaţi ca Bernard Haitink, Giuseppe Sinopoli, Ilya Musin, Uros Lajovic, Seiji Ozawa, Masahiko Tanaka, Tadashi Mori tânărul pe atunci Daisuke Soga a devenit un adevărat profesionsit al baghetei. Aşa a ajuns ca în noiembrie 1990 să fie invitat al Filarmonicii din Braşov, iar de atunci a revenit mereu în municipiul de sub Tâmpa.
A câştigat Premiul I la Concursurile Internaţionale pentru tineri dirijori de la Besançon în 1993 şi „Kirill Kondrashin” în 1998. De atunci, a colaborat cu multe orchestre din Japonia, Europa şi America de Sud. În vara anului 1996 a fost ales dirijor permanent al Orchestrei Festivalului Internaţional din Tanglewood, SUA.
Începând din 2005 este dirijor principal la „Tokio New City Orchestra”, iar din 2006 a deţinut acelaşi post la Festivalul de Muzică din Londrina, Brazilia.
Legatura dintre maestrul Daisuke Soga şi România este deosebit de puternică, fiind invitat să dirijeze în mod frecvent de Filarmonica „George Enescu”din Bucureşti, Orchestra Naţională Radio România şi Filarmonica Braşov. În 2013 a avut bucuria să dirijeze Concertul de Inaugurare a noului sediu al Filarmonicii braşovene, Sala „Patria”. Este declarat Cetăţean de Onoare al oraşelor Braşov şi Londrina, din Brazilia.
Maestrul Soga a devenit între timp şi un compozitor de succes, lucrările sale fiind interpretate în Japonia, Italia, România, Statele Unite şi Brazilia.
Așadar, mâine, joi, 20 septembrie 2018 de la ora 19.00 are loc în Sala “Patria” Deschiderea Stagiunii 141 a Filarmonicii brașovene printr-un original Concert Simfonic Extraordinal care-l readuce la pupitru pe distinsul muzican japonez Daisuke Soga.
Pentru acest eveniment artistic s-a ales un program special, publicul având ocazia să asculte Simfonia a IX-a de Beethoven, Suita “Crai Nou” (Arr. D. Soga) de C. Porumbescu și Fantasia după Melodii Românești de același D. Soga.

Poate nu știați…

Acum, în pragul Inaugurării Stagiunii cu numărul 141 a Filarmonicii brașovene se cuvine să aruncăm o privire retrospectivă asupra devenirii în timp a culturii muzicale a bătrânului oraș transilvan, tinerii nostri cititori putând astfel să afle multe lucruri interesante. La bază a stat o tradiţie puternică, seculară în care spiritul cultural german a fost dominant. Populaţia oraşului a creat un mediu intercultural fertil, în care diferitele influenţe se întrepătrundeau, îmbogățind viaţa muzicală, ne-a relatat muzicologul, compozitorul și distinsul cadru didactic universitar Petre-Marcel Vârlan, autor al unor excelente cronici și avancronici săptămânale în Programul de sală al Filarmonicii brașovene, colaborator apropiat căruia îi mulțumim și pe această cale pentru valorosul material documentar furnizat.
La începutul secolului XIX lua fiinţă “Societatea muzicală vocal-instrumentală” condusă de Samuel Abraham, atestată în jurul anului 1820. Acelaşi Samuel Abraham construise în 1794 prima Sală de spectacole la Braşov cu numele “Reduta”, care s-a menținut până în zilele noastre cu renovările succesive de rigoare.
Asociaţiile culturale făurite de comunităţile etnice ale vechiului burg transilvan cultivau în primul rând muzica lor naţională, conlucrând într-un climat de înţelegere şi competiţie artistică exemplară. Așa au apărut renumitele asociaţii corale “Kronstädter Männergesangverein” în anul 1859, “Brassói Magyar Dalárda” în 1863 și “Reuniunea română de cântări” în 1864.
Primele formaţii profesioniste de muzică au fost fanfarele diferitelor regimente, iar Primăria locală a finanţat o Orchestră orăşenească al cărei prim statut datează încă din anul 1814. Capela oraşului a constituit baza întregii vieţi muzicale braşovene până în anul 1935. Majoritatea instrumentiştilor acestor formaţii profesioniste proveneau din Boemia, Austria și Germania. Pe lângă o şcoală muzicală şi interpretativă deosebit de dezvoltată, ei aduceau în Braşov şi suflul marilor centre muzicale Viena şi Lipsca. În programul concertelor de promenadă susţinute în pavilionul Parcului Central erau incluse pe lângă muzica de divertisment (marşuri, valsuri, uverturi), tot mai multe piese din repertoriul simfonic.
În acelaşi timp, în mediile burgheze şi intelectuale educaţia muzicală instrumentală ia amploare şi funcţia socială a muzicii creează nevoia de asociere. Astfel apar în a doua jumătate a secolului XIX diferite organizaţii muzicale, care la îndemnul lui Anton Brandner (dirijor al Capelei orăşeneşti din anul 1869) s-au unit în ”Reuniunea muzicală”. Iubitorii de muzică, anume profesori, medici, jurişti, comercianţi, administratori etc. au sprijinit moral şi material naşterea ”Societatea filarmonică braşoveană”.
Vechea incintă ”Reduta” a fost reconstruită în anul 1894 cu destinaţia de Sală de concerte (”Konzerthaus”). Presa vremii sublinia excelenta acustică a sălii, motiv pentru care aici vor avea loc concertele simfonice până după Primul Război Mondial. După anul 1918 intră în circuitul concertelor simfonice şi noua sală de mari dimensiuni a Cinematografului ”Appolo” (cunoscută mai târziu cu numele de“Astra”), având două rânduri de balcoane, incintă care va intra în perioada următoare într-un aplu program de reabilitare.
Activitatea lui Anton Brandner, între anii 1878 şi 1900 s-a caracterizat prin strădania sa de organizare a repertoriului de concert după model vienez. După moartea sa postul de dirijor îl câştigă prin concurs prim-violonistul Capelei orăşeneşti, Max Krause, originar din Leipzig, care va rămâne la pupitrul orchestrei până în anul 1917. Sub conducerea sa repertoriul se diversifică, viaţa de concert se amplifică, Orchestra reuşind să execute pagini dificile din literatura romantică: Wagner, Brahms, Berlioz şi chiar Richard Strauss. În 1907, un eveniment deosebit l-a constituit prezentarea în primă audiţie la Braşov a Recviem-ului de Johannes Brahms. Solişti şi formaţii de talie europeană dau tot mai mare strălucire stagiunilor Societăţii filarmonice. Astfel concertează la Braşov Ernst von Dohnany, Emil von Sauer, Bronislaw Hubermann, Cvartetul din Bruxelles, Orchestra de cameră din München şi Orchestra din Leipzig, iar dintre soliştii braşoveni trebuie amintiți pianiştii Adolf Weiss, Paul Richter, Selma Honigberger, violoniştii Max Krause, Egon Dietzmann, Olga Coulin, Franz Croupa, soprană Selma Hackmuller.
Ultimii doi ani ai Primului Război Mondial vor întrerupe această activitate frenetică, reluându-se abia în anul 1919 când braşoveanul Paul Richter este ales dirijor al Orchestrei Societăţii. Activitatea sa neobosită de compozitor, pianist şi dirijor (1919 – 1935) va revigora în scurt timp viaţa muzicală braşoveană. În aceşti 16 ani de directorat Paul Richter invită la Braşov nume consemnate azi în paginile de istorie a muzicii, precum Richard Strauss (1921), Felix von Weingartner (1923), George Enescu (1923, 1928, 1930), Edwin Fischer.
Paralel cu activitatea Societăţii Filarmonice din Braşov, în anul 1941 Dinu Niculescu şi un grup de muzicieni români înfiinţează ”Societatea Filarmonică Română” care la data de 2 februarie 1945 devine Asociaţia „Filarmonica Română din Braşov” având preşedinte pe Tiberiu Brediceanu şi ca dirijor pe Dinu Niculescu.
O parte din instrumentiştii Societăţii filarmonice desfiinţate se vor integra în noua Asociaţie, creându-se astfel baza viitoarei Filarmonici de Stat din Brașov (...)


Pentru Observatorul / Horia C.Deliu





Horia C.Deliu    9/18/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian