Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Carte in lucru - Liniste ( fragment )

Ei bine,una peste alta pot să vă zic pe șleau că mă aflam în spital cam de o săptămână,singur în salon ca un boier și în plină noapte.
Nu puteam să afirm cu prea multă siguranță că întunericul se risipea oră de oră dar cam în același timp sau cu aceeași frecvență trebuia să merg la ușurătoare,destinație pentru care primeam chiar și niște pastile din alea albe .
Surorile medicale se așteptau să le sun și să mă las dus de mână până la privată fiindcă nu vedeam prea bine de o bună bucată de vreme .

Mai lipsea să fiu și puțin aghesmuit și aș fi putut să afirm că toate motivele din lume mi se adunaseră aproape ca să nu mai ajung la o astfel de destinație.
Fiecare persoană medicală care mă purta pe cărare obișnuia să mustăcească bine,le simțeam eu.
În loc să le fi fost milă de mine, ele făceau haz pe socoteala subsemnatului.
În cabinetul lor auzeam mereu râsete înfundate care semănau cu icnetele de capră.

Dar în noaptea respectivă nu vroiam să chem pe nimeni ci să învăț drumul până acolo de unul singur .
M-am dat jos din pat și după un timp oarecare am reușit să ajung la capătul lui.
Eram lac de sudoare,în ciuda aerului condiționat asigurat de instituție.
Urma să mă deplasez până la capătul opus al patului după care mai aveam de făcut doar doi pași înainte,vorba lui Lenin.
Nu că l-aș fi studiat prea mult dar anumite expresii îmi rămâneau întipărite în memorie.
Am parcurs distanțele respective după care am reușit să ajung la ușa salvatoare.
Avea o clanță imensă,doar bună pentru un orbete ca mine.

Dar îmi fu dat să aud foială,mișcare.
Aaa,mai era cineva acolo.
M-am dat către perete și i-am spus individului că îmi părea rău că nu îmi dădusem seama mai repede că era și el acolo.
Dar el se întoarse către mine și îmi ceru imperios liniște.
Cu un SSST destul de zgomotos.

Mă rog,aveam să mă sui înapoi în pat și să râd pe înfundate de toată istoria asta.
Și era încă tot întuneric.

Toronto / Iunie 2018





de Al Francisc    6/21/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian