Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Strigături si Epigrame

Aroganță

Pot să merg pe sfoară,
Să conduc o țară...
Lauda de sine
Nu miroase-a bine.

Recompensă

Unde-a fost răsură,
Lapte o să cură.
Laudă-mă, gură,
Că ți-oi da friptură.

Promisiuni electorale

Înălbi-voi smoala,
Voi extinde marea...
Se laudă oala
C-o ciobi căldarea.

Calamitate

Vicleșug la suprafață,
Iar la noi – calamitate:
Lăudându-te pe față,
Te bârfește pe la spate.

Pagină uitată?

Demonstrare brevetată:
Lauda-ți creează cultul.
Azi e-o pagină uitată
Cum s-a dezumflat incultul?

Când se-ncepe cu sfârșitul

La un bilanț n-o face pe rigidul.
Să n-o începi nicicând cu începutul,
Chiar dacă din bucăți se-nalță zidul.
Sfârșitu-i cel ce laudă-nceputul.

Condiționare

Nota bene lumii pizmărețe:
Doar acolo faptele-s mărețe,
Unde conduitele sunt demne.
La cuptorul cald – puține lemne.

Lemnul strâmb și omul strâmb

Bietul om ce-a derapat pe șine
Anevoie-l dai pe calea dreaptă.
Lemnul strâmb doar focul îl îndreaptă,
Omul strâmb sicriu-l face bine.

Cacofonie și eufonie

Când aud de zi de lucru,
Mi se-ngreunează trupul,
Când aud de sărbătoare,
Trupul parc’-ar vrea să zboare.

Leneșul, ca vrabia...

Cine ziua lenevește
Câtu-i noaptea flămânzește
Și doar cel care lucrează,
Ăla mălai nu visează.

Refugiu

Dugleș rău și plicticos,
A căzut cu capu-n jos.
De lene și de urât
Tocmai sub pat s-a vârât.

Viață sumbră

Lenea e cucoană mare,
Care n-are de mâncare,
Și, cum stă numai la umbră,
Tare-i pare viața sumbră.

Viciu

Omul leneș din oficiu
Are-un singur mare viciu:
Greu se-apucă de lucrat,
Mult mai lesne – de lăsat.

Stas

Niciun artificiu,
Niciun prejudiciu.
Leneșul la toate
Zice că nu poate.

Pe cât sunt de vicioși,
Tot pe-atât de păguboși
Unul mai n-ar da să meargă,
Altu’ – o coadă de lacherde.
Leneșul mai mult aleargă
Și zgârcitul mai mult pierde.

Scumpe parc’-ar fi de aur

Leneșa, pe când se scoală,
Parcă are ouă-n poală,
Iar zgârcitu-i fericit,
Mai ales că s-au scumpit.

Sârguința și lenea

Una - că i-i tare rânza,
Alta – slabă pozvolenea.
Sârguința țese pânza,
Iară lenea pierde vremea.

Lenevia și sărăcia

Cerbicia leneviei –
Sora bună-a sărăciei.
Când te-nhață una bine,
Cealaltă și ea te ține.

Lucrul și sepulcrul

Leneșul, cătând de lucru,
Nu dorește să-l găsească,
Cum nu caută sepulcru
Nicio fire omenească.

Lenea și frica

Lenea, când este mai mică,
Tot știe și ea de frică.
Nicio frică nu mai are
Când ajunge coană mare.

Melcul, șchiop, și tot o-ntrece

Piară-ți facebook-ul pe net,
Pice-n hău tehnologia,
Lenea merge-așa de-ncet,
C-o ajunge sărăcia.

Lenevia și sărăcia

Când o prinde lenevia,
Nu se scoală – s-o împuște.
Șansa ei e sărăcia,
C-o mai apără de muște.

Vis de om leneș

Nu-l acuzi de acufene,
Că te-ncarci și de păcat.
Când i-i leneșului lene,
Crede,-n vis, că s-a-nțepat.

Bătrânul poet

Nici nu-i pasă că-l zăuită
Mulți țâncăi crescuți de el.
Leul, falnic, nu se uită
Când îl latră un cățel.

Aceluiași

Zvârl cu vorbe-n el toți țâncii,
Parc-ar da cu latul râncii.
Mândrul leu, după ce moare,
Îi sar iepurii-n spinare.

Iepurii și leul

Deghizat, leul, în miel,
Se joc iepurii cu el,
Dar, când s-au uitat la gheare,
Au pus coada pe spinare.

Ies, eroii, la lumină

Leul, zvelt, când dă în floare,
Se-ascund toți prin mușuroaie
Și doar când acesta moare,
Se găsesc mulți să-l jupoaie.

Vorba și efectul ei

Vorba dulce
Mult aduce.
Cea nasoală –
Numai boală.

Limba și gândirea

Vor, ideile frumoase,
Să le-auzi șuvoi curgând.
Limba, cum nu are oase,
Se îndoaie după gând.

Operație

Limba lung’ – ușor se scurtă:
Vată, foarfece și clești.
Mult mai greu e s-o lungești
Pe cea scurtă: bani - o hurtă.

Limba

Iarbă sacră-i. Ca verbina.
Nici nu dă, nici nu ia țeapă.
Oase n-are, dar înțeapă
Mult mai grav decât albina.

Aceeași

N-are lamă, nici tăișuri,
Nu se-ascunde prin tufișuri,
Doar că taie tabia
Mai rău decât sabia.

Explicație venită de la guvern

Ne-mpăcații urlă-n stradă:
-De ce n-avem autostradă?
Lucrul bun și care-ți place
Nu-ntrebi în cât timp se face.

Repetabila povață

Piază-rea, din brazi,
Calea îți aține.
Ce poți face azi
Nu lăsa pe mâine.

Taina când rămâne taină?

De ți-ai pus ceva în gându,
Să nu știe nici pământul.
Un secret între doi-trei
Nu rămâne între ei.

Plata în avans?

Lucrul care-abia e-n minte
Nu-l plătești de dinainte.
Cum e lucru’,-așa-i și plata,
Nu dai banii cu covata.

Vorbe goale de geamgiu

Mi-a promis să-l gate luni
Și-a durat vreo două luni.
Cine-ntruna trăncănește,
Lui nici lucrul nu-i sporește.

Nunta și logodna

Nunta cere socoteală,
Deci, s-o-ncepem cu tocmeală.
Lucrul bine început
Pe jumate e făcut.

Codana la stative

Cum strecoară mâinile-i mlădițe
Filigranic firele prin ițe!
Pe pățit nu-l mai trimiți la școală.
Lucrul bun se face cu migală.

Stop-cadru

Nu bagi mortul în sepulcru
Până nu se-nțeasă plânsul.
Nu poți săvârși un lucru,
Nu te apuca de dânsul.

Roata destinului

Roata lumii se-nvârtește
Și doar omul contenește.
Puțini suie, mulți coboară,
Câțiva macină la moară.

Selecție

Dai sămânța prin mașină
S-alegi grâul de neghină.
Lasă lumea să cam treacă,
Să vedem ce-o să se-aleagă.

Reversul

Lumea asta e pe dos,
Toate merg cu capu-n jos,
Iar în ceea care
Vor sta toți cum le convine.

Constatare dezolantă

Lumea e amăgitoare
Ca o floare trecătoare:
Naște, crește și-nflorește,
Iar apoi se ofilește.

Cine pe cine?

Lumea asta-i ca o roată,
Cine poate o-nvârtește.
Cine stă ca o covată,
Ea pe dânsu-l prăpădește.

Puț cu două ciuturi

Lumea-i puț cu două ciuturi:
Una urc’,-alta coboară.
Omul, iar, ori trage șuturi,
Ori – pardon! – e tras pe sfoară.

Inversare de situație

Lumea asta-i din loloți,
Cere unul, dai la toți,
Până n-o faci pe nebunul:
Strigă toți, tu dai la unul.

Hiperbolizare

Te ferească bunii zei,
Dacă intri-n gura ei.
Lumea o vede cât oul
Și o face cât e boul.

Opacitate

Așa-i dat printre opaci –
Să tragi pentru ce nu faci:
Lumea să te laude
Că îndemni la fraude,
Câinii să te latre
Că închizi teatre...

Oposumii autohtoni

În marsupii, oposumii
Și-ar vrea avuția lumii.
Nimenea n-o să trăiască
Lumea ca s-o moștenească.

Unicul sfat util

Face totul ca nelumea,
Un sfat numai mi-a prins bine:
Să asculți de toată lumea,
Dar să faci doar ce-ți convine.






Nicolae Mătcas    6/19/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian