Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
24 iunie - Ziua universală a iei

In fiecare an, la 24 iunie este sărbătorită Ziua universală a iei, bluza tradiţională românească fiind un simbol internaţional al culturii române şi o piesă emblematică a costumului popular naţional românesc.
La 21 ianuarie 2013, comunitatea online "La Blouse Roumaine" fondată de Andreea Tănăsescu în 2012, a propus ca data de 24 iunie să devină o zi dedicată iei. In acelaşi an, odată cu sărbătoarea de Sânziene, "La Blouse Roumaine" a organizat prima Zi universală a iei, care a devenit în timp un eveniment global, sărbătorit în peste 50 de ţări. In 2015, Murilel Bowser - primarul capitalei americane Washington, a proclamat ziua de 24 iunie Ziua universală a iei şi în acest oraş. Ia românească a fost şi este sărbătorită în numeroase oraşe din lume, precum Chişinău, Berlin, Budapesta, Londra, Madrid, Paris, Roma, Washington ş.a., iar în România sunt organizate expoziţii şi târguri tradiţionale pe tema iei. Este al şaselea an când de Sânziene, femei de pe toată planeta vor purta ie, iar împreună vor forma o horă nemărginită a Drăgaicei.
Costumul popular românesc are ca piesă principală o cămaşă, ie numindu-se cămaşă femeiască, ce diferă după motivele decorative pe zone şi tehnicile folosite. Iniţial aceste cămăşi se confecţionau dintr-o pânză albă de in, cânepă, borangic sau bumbac. Simbolurile brodate precum motivul solar, simboluri florale sau vegetale, simboluri inspirate de activităţi, simboluri stilizate sau geometrizate, reflectă viața femeilor care au cusut aceste cămăși, zona geografică în care au fost executate și preocupările meșteșugărești ale satului. Motivul solar care apare sub forma soarelui, a florii soarelui sau stilizat ca un cerc, ilustrează esenţa vieţii, este un simbol ancestral ce aminteşte căldura soarelui dătătoare de viaţă. Simbolurile vegetale precum copacul, frunza de viţa de vie, frunzele verzi, florile colorate sau trifoiul cu patru foi, sunt motive inspirate din natură, referindu-se la indeletnicirile oamenilor din zonă, inţelepciunea, prospeţimea, norocul în viaţă; în regiunile muntoase iile sunt brodate cu conuri de brad, iar cele din zonele de câmpie cu spicul de grâu şi porumbul. In satele de meşteşugari pe ii se regăsesc roata sau monedele, iar în cele de pescari apar peştii. Motivele geometrice stilizate, precum romburile, pătratele sau cercurile îmbogăţesc şi ele iile tradiţionale; cercurle reprezintă ciclitatea vieţii iar liniile drepte semnifică calea dreaptă în viaţă.
In portul popular al iilor tradiţionale, culorile variază în funcţie de zonele geografice în care au fost realizate sau adaptate la vârsta şi statul social al femeilor care le poartă. Fetele tinere poartă iile vesel colorate în nuanţe deschise, roşu, galben, roz, iar femeile mature ajunse la o anumită vârstă poartă iile în culori sobre, negru, maro, verde închis, auriu. O ie bogat decorată, cu ornamente din mătase, mărgele sau alte aplicații prețioase, era purtată la zi de sărbătoare. Aceeași ie ar fi putut fi integrată în portul de zi cu zi, dacă îi aparținea unei femei înstărite. Culoarea oferă și alte detalii despre ii: albastrul și argintiul sunt folosite pentru a simboliza apa și râurile, auriul și verdele sunt culori folosite pentru a reprezenta câmpia, roșul și maroul pentru regiunile muntoase.
Ia românească a atras atenţia multor artişti ; pictorul francez Henri Matisse a imortalizat-o în mai multe tablouri, unul dintre ele - "La blouse roumaine" (1940) - fiind expus la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris. Constantin Daniel Rosenthal, pictor român de origine evreiască, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, în "România revoluţionară", purtând ie şi năframă. Ia românească se regăseşte şi în tablourile pictorilor Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiaţă. Ia românească a fost şi este, în continuare, sursa de inspiraţie pentru creaţia vestimentară a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent care a creat în 1981 colecţia intitulată "La blouse roumaine", Jean Paul Gaultier, Kenzo şi Tom Ford care au reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, şi care a apărut în numărul american al revistei "Vogue", în martie 2012, purtată de cântăreaţa Adele. Printre designerii români care s-au inspirat din portul tradiţional românesc se numără Adrian Oianu, Dorin Negrau, Corina Vlădescu, Ingrid Vlasov ş.a.
Doamnelor şi Domnişoarelor, nu uitaţi, Duminică 24 iunie să îmbrăcaţi ia tradiţională românească !







arh. Ion Constantinescu, Toronto    6/14/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian