Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
In preajma Zilei Canadei

Pentru că ne aflăm aproape de o data importantă, si anume celebrarea zilei nationale a Canadei, m-am oprit asupra unuia dintre simbolurile nationale cele mai reprezentative ale tării noastre adoptive, si anume, frunza de artar.

Canada face parte dintre tinuturile binecuvantate cu o natură deosebit de bogată si de măreată, asa că alegerea (la data de 15 februarie 1965) a frunzei de artar pentru a figura pe steagul acestei tări a fost cat se poate de firească.

In fapt, istoricii mentionează faptul că frunza de artar a fost folosită ca simbol al teritoriilor care astăzi alcătuiesc Canada incă din jurul anului 1700. In anul 1834, societatea Saint Jean Baptiste (intemeiată de jurnalistul Ludger Duvernay din Lower Canada) a folosit frunza de artar drept emblema sa si tot ea a promovat cantecul patriotic “O, Canada”, care astăzi, in versiunea sa bilingvă, este imnul national al acestei tări. In 1836, ziarul “Le canadien” (fondat 1806) din Lower Canada a sugerat folosirea frunzei de artar ca emblemă natională. In 1848, revista literară anuală “The Maple Leaf” face aceeasi referire. In anul 1860, frunza de artar a fost incorporateă pe insigna regimentului 100 Royal Canadians si a fost folosită extensiv in designul protocolar legat de vizita din acel an in Canada a printului de Wales. In 1867, Alexander Muir a scris the “Maple Leaf Forever”, considerat drept cantecul Confederatiei canadiene. In timpul primului război mondial frunza de artar se afla pe insignele CEF (Canadian Expeditionary Force).
Intre 1876 si 1901, frunza de artar apărea pe toate monedele canadiene. Astăzi ea apare doar pe moneda de un penny.


Artarul joacă un rol important in economia Canadei, mai ales in industria mobilei si cea alimentară. Totusi, de abea in anul 1996 (25 aprilie) artarul a devenit copacul simbol al Canadei. Tot foarte recent, fiecare dintre cele zece provincii si două din cele trei teritorii ale Canadei au căpătat, la randul lor, un copac-emblemă, care să ilustreze bogatia si majestatea naturii acestei tări:

Alberta – lodgepole pine (Pinus contorta var latifolia) (atribuit in mai 1984): copac intalnit in abundentă in Muntii Stancosi si in regiunile subdeluroase din Alberta. Nativii il foloseau pentru a-si construi cabanele lor (lodge).
British Columbia – western redcedar (Thuja plicata) (adoptat in februarie 1988): acest “arbore al vietii” de pe coasta de Vest a Canadei furniza materie primă pentru locuintele, bărcile, si arta nativilor. Durata medie de viată este de 350 de ani.
Manitoba – white spruce (Picea glauca) (adoptat in mai 1991): rădăcinile sale flexibile erau folosite pentru legarea articulatiilor canoelor; trăieste in medie 200 de ani.
New Brunswick – balsam fir (Abies balsamea) (adoptat in mai 1987): este copacul preferat pentru perioada Crăciunului, răsina sa (“balsamul canadian”) este folosit in industria optică.
Newfoundland – black spruce (Picea mariana) (adoptat in 1991): larg răspandit pe intreg teritoriul Canadei.
Northwest Territories – tamarack (Larix laricina) (adoptat in septembrie 1999): prezent in special in Nordul continentului nord-american.
Nova Scotia – red spruce (Picea rubens) (adoptat in iunie 1987): folosit in industria cherestelei, durata de viată 400 de ani
Ontario – Eastern white pine (Pinus strobus) (adoptat in mai 1984): acest copac majestuos era folosit pe vremuri pentru construirea catargelor flotei regale, trăieste aproximativ 200 de ani, si este nepretuit in industria cherestelei.
Prince Edward Island – Northern red oak (Quercus rubra) (adoptat in mai 1987): important in industria cherestelei, larg răspandit in America de Nord, trăieste in medie 150 de ani.
Quebec – yellow birch (Betula alleghaniensis) (adoptat in noiembrie 1993): important in industria cherestelei, foarte inflamabil, trăieste in medie 300 de ani.
Saskatchewan – white birch (Betula papyrifera) (adoptat in iunie 1988): numit si paper birch sau canoe birch, creste pe intreg teritoriul Canadei, folosit ca arbore ornamental si in industria cherestelei, precum si ca lemn de foc.
Yukon – subalpine fir (Abies lasiocarpa) (adoptat in iunie 2001): creste in special in regiunile muntoase, cea mai larg răspandită specie din America de Nord.











Eliza Ghinea     6/14/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian