Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Acesti Sfinti Români

În foarte bună măsură fiecare Neam are un număr de Sfinți ai lui.Știm bine că Sfinții alcătuiesc o ceată,sunt « Neamul" lui Dumnezeu,dar în timpul istoric dintre ei unii sunt cu mai mare râvnă slăviți de Neamuri.Și această râvnă poate că deslușește mai bine ca orice firea Neamurilor, a fiecăruia dintre ele.
Trebuie reamintit că Sfinții au fost oameni ca aceia care acuma,vremelnic,suntem trăitori.Dar prin viața lor ei s-au făcut vrednici de a se apropia de Dumnezeu,de a primi har peste har.

Sunt Neamuri ai căror sfinți sunt războinici,luptători,foste capete încoronate,mari și vestiți lucrători de minuni ,încă din vremea vieții lor.Sunt Neamurile care au rost "mare" în timpul istoric;acele neamuri care făuresc ordinea lumii.Dar Neamul Românesc nu asemenea sfinți "ai lui" are.Sfinții Neamului Românesc sunt atâta de sfioși încât până și sfințenia și-au arătat-o anevoie,codit,parcă rusinandu-se.

Acești Sfinți sunt :Sfânta Cuvioasă Parascheva,Sfânta Vineri și Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou,"Basarabov" și alții asemenea lor
Acești sfinți au fost nevoitori în taină și în ascuns.Nevoința lor a fost doar către Dumnezeu,Cel în Treime Mărit,și slva lor doar Lui i s-a arătat în trecerea lor prin lume.
Acești sfinți doar îndelungată vreme după ce s-au făcut nevăzuți celor rămași în lume,au fost arătați.Și arătarea s-a făcut prin dezvăluire minunată arătată tot unor nevoitori.
Cei doi sfinți pomeniți și care cu mai mare râvnă sunt iubiți de Români,s-au smerit pe sine pentru tot și toate,pentru un "pui de găină".

Sfânta Cuvioasă Parascheva și Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, sunt cei care cu grabă ajută pe săracul ajuns la nevoie,pe cel pe care toți îl uită,toți îl alungă,toți îl ocărăsc.Pe cel care ,smerit ,nu încetează să mulțumească,chiar și pentru nevoile și sărăcia lui.Pentru Neamul Românesc legătura cu sfinții este personală,directă.La ceas de nevoie Romanul îi cheamă,le destăinuie lipsa care îl apasă,îi roagă așa cum ne rugăm unui părinte sau frate mai mare.Iar în Almaj legătura este atât de personală încât fiecare casă,fiecare poartă,își are "sfântul" ei,pe care îl prăznuiește în fiecare an.Căci aceasta este semnificația 'praznicelor" de casă,o invitare și o rugare către sfântul "casei" de a sta lângă poartă la ceas de nevoie și la ceas de bucurie.

Acești sfinți ai casei,ai « porților »,dau personalitate comunității,individualizează fiecare piatră și îi așează un « loc ».Un loc care nu se uită și a cărui bun nume rămâne datorie de purtat din neam în neam.Căci,să nu uităm, uitarea « locului » și a celor care l-au făcut cu putință este ofensă adusă chipului lui Dumnezeu așezat în oameni.Este în aceasta un emoționant semn că Românii țin una dintre cele mai sfinte îndatoriri omenești : să nu uităm niciodată ceeace datorăm strămoșilor.
Acești sfinți sunt întâmpinați asemenea unui prânz la vreme de sapă sau la vreme de coasă sau oricând.
Prânzul simplu și aproape fără nimica devine ospăț împărătesc.

Devine ospăț, căci este întins pe ștergar curat ,de cânepă aspră, avnd cusut intransul o așchie sfântă.Devine ospăț ,căci se alcătuiește din pâine zgronturoasa din grâu ales și cană de vin roș;daruri primite și prin trudă omenească întoarse ca daruri."Pranzul" devine,"ale Tale dintru ale Tale", ospăț ,căci este pe iarbă cu bună mireasma,sub cer curat și în dangat de clopot care ne vestește că pururea drumul spre casă ne rămâne slobod deschis:ieri,astăzi,întotdeauna.

Alexandru Nemoianu
Istoric
The Romanian American Heritage Center





Alexandru Nemoianu    6/13/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian