Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002









 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Din folclorul primilor emigranti din Nova Scotia - Canada

Folclorul in Nova Scotia se poate mandri cu o zestre spirituala bogata
acumulata de-a lungul anilor incepand cu venirea primilor emigranti.
Povestile scotiene culese de folcloristi sunt strabatute de mituri,credinte
religioase,superstitii,un amalgam de o coloratura aparte sub influenta
credintelor indienilor,primii locuitori ai provincei si a emigrantilor veniti
din insulele Pacificului,Europa,Africa,etc.
Se estimeaza ca unele motive arhaico-folclorice au elemente asemanatoare
culturilor stravechi de provenienta; multe din studiile de folclor din Nova
Scotia s-au realizat pe baza unor analize comparative ,de pilda motivul
'binelui si a raului' in povestirile cu giganti,zane si printi, a fost
preluat de la celti si scandinavi.
Emigrantii sositi din Irlanda si Scotia au imprimat un anume specific
folclorului local pe fundalul credintelor religioase si al unei imaginatii
luxuriante in descrierea frumusetilor naturii inconjuratoare.
Astfel miturile si legendele transplantate din 'batrana Europa' si-au gasit
un teren de receptare aici si treptat au fost completate cu alte povestiri
locale.Si-au dat asadar intalnire miturile si povestiri vechi de peste ocean
cu cele ale primilor locuitori,indienii Micmacs si emigrantii Acadieni .

Se apreciaza ca indienii Micmacs au ocupat initial o treime din Nova Scotia
si au raspandit o multime de credinte si manifestari religioase interesante.
Folclorul Micmacs are nenumarate legende inchinate titanului
Glooscap,considerat gardianul marilor,de asemenea multe ritualuri specifice
circuitului vietii de la botez,copilarie,casatorie si inmormantare.
Curajul si neinfricarea indienilor se dovedea prin ritualul botezului
copiilor in apa foarte rece imediat dupa nastere pentru calirea trupului.
Funerariile cultivau' respectul fata de trup' prin asezarea unuei farfurii
cu sare pe corpul decedatului ca sa incetineasca procesul degradarii fizice.
Referitor la semnificatia lui Glooscap,folcloristii il definesc ca un fel de
titan Herculian inzesrat deopotriva cu forta ingereasca,demonica, puterea
omului obisnuit si cate ceva din atributiile naturale ale
vantului,copacilor,animalelor si stancilor inconjuratoare.
Legendele cu Glooscap ne prezinta imaginile titanului de la inceputul
creatiei,infatisandu-l in pozitie contemplativa spre punctele cardinale:cu
capul indreptat spre soarele amiezei,picioarele inspre rasarit,iar bratele
uriase deschise spre nord si sud.
Povestirile despre Goolscap sunt legate de infatisarea geografica a
provinciei strajuita deopotriva de ocean si paduri nesfarsite ,unduitoare.
Unele insulite mici, conturate de apa se presupun ca fiind ,conform legendei
,creatii ale gigantului(insulele din Basinul Minas unde se crede ca Goolscap
ar fi sfaramat un zid pietros si a ucis pe dusmanul sau, castorul)
Circula inca legenda 'ochiului lui Glooscap'sau 'Piatra vrajitoarei' conform
careia o lumina stranie radiaza noaptea in zona Capului Blomidon.Se crede ca
s-ar fi descoperit acolo o piatra mistica de ametist care aducea ghinon si de
aceea ar fi fost dusa inapoi in munte.
O alta interpretare a 'pietrei mistice' este aceea a ametistului apartinand
bijuteriilor regale aduse de colonistii francezi.
Glooscap apare in legendele indiene si ca tamaduitor naturist cu ajutorul
ierburilor cultivate in gradina personala.
Legenda spune ca Glooscap s-ar fi indreptat treptat spre vest si cativa
indienii credinciosi s-au dus intr-o zi sa-l viziteze.Acolo ar fi fost gasit
alaturi de doi prieteni,'Vantul 'si 'Cutremurul'.Indienii prieteni au fost
incantati de locurile acelea si si-ar fi exprimat dorinta sa ramana alaturi
de titan,iar acesta le-a infaptuit cererile,transformandu-i in cedrii uriasi
,iar apoi, cu ajutorul 'Vantului',semintele le-ar fi fost raspandite in
padurile Scotiene.
Legendele despre Glooscap au circulat in diferite variante si in Cape
Breton,parte integranta a provinciei Nova Scotia.
Acolo titanul obisnuia sa iasa in largul oceanului cu barca lui canoe si sa
contemple nemarginirile marii pana cand, intr-o zi, barca i s-ar fi sfaramat,
iar el, de manie ,a transformat in stanci doua femei tinere pe care le-a
zarit la tarm.Dupa aceasta expeditie, Glooscap s-ar fi resemnat si a renuntat
la calatoriile pe mare,apoi s-a asezat linistit sa contemple lumea filozofand
in stilul Scotienilor de azi din Nova Scotia: 'a fumat linistit privind lumea
din jur fara sa faca nimic'.

Se cunosc multe legende Micmacs care descriu luptele cu rasele nomade si
razboaiele lor.Printre ele s-au descoperit chiar asemanari cu legendele
Europene.
Intr-una din ele, numita 'Papusa dansatoare', care apartine grupului de
legende Micmacs Rand, se vorbeste de o papusa fermecata, care tinuta in
brate, avea puterea de a transmite realizarea oricarei dorinte la fel ca in
folclorul celtic a lui J.Mc.Dougall, unde sursa facatoare de minuni era o
piatra magica.

Folclorul vechilor indieni a avut multe elemente de conjunctura cu cel al
Acadienilor mai ales dupa convertirea lor la catolicism si preluarea
patronilor religiosi .Indienii convertiti s-au inchinat cu respect Sfintei
Ana, careia i-au construit o biseica in Cape Breton,prelund anumite
obiceiuri,traditii folclorice specifice emigrantilor francezi.

Cultura vechilor scotieni, care au populat Nova Scotia, purta insemnele
superstitiilor,leacurilor vindecatoare naturale,sau chiar un anume tip de
muzica tamaduitoare menita sa aline suferintele psihice ,bolile,etc.
Multe din acestea au ramas destul de putin cunoscute sau fara interes in
comunitatile religioase protestante care resping superstitiile si nu dau
crezare remediilor naturiste.
Sunt cunoscute in folclorul primilor emigranti incantatii de descantec de
boala,de asemenea obiecte sau metale 'vindecatoare' cum ar fi fost monezile
de argint ,care erau purtate la gat ca obiecte de podoaba de catre copii,
fiind purtatoare de noroc, sau aveau chiar efect curativ asupra 'apei',
care,dupa introducera catorva monezi de argint, se considera sfiintita si se
dadea si animalelor.
Ca element al folclorului celtic se poate enumera 'luna' cu influentele ei
binefacatoare asupra recoltelor sau a vietii omului in priviinta norocului
sau nesansei.
'Cine zarea luna dinspre umarul stang,se credea ca va avea ghinion,iar cei ce
o zareau dinspre umarul drept, se asteptau la o realizare'.
De asemenea,se credea ca orice dorinta spusa in fata 'lunii noi' urma sa se
infaptuiasca.
Tot de natura celtica erau si credintele in oamenii clarvizionari,dotati cu
abilitatea de descifrare a viitorului;in acest sens ,se credea ca cei nascuti
cu diferente de culoare pe retina aveau aceste daruri supranaturale.
In unele comunitati pecaresti circula 'credinta intoarcerii spiritului
mortului' daca datoriile casei nu fusesera onorate la timp.
Folclorul primilor emigranti in Nova Scotia a fost impregnat de o multime de
credinte vrajitoresti,strigoi,fapturi supranaturale care se metamorfozau in
diferite animale,etc.
Se vorbeste de unele case vechi bantuite de fantome sau revenirea spiritelor
mortilor unde se crede ca s-ar fi petrecut fapte nelegiute.
De asemenea, pescarii povestesc despre 'femeile peste',sirenele, care apareau
pieptanandu-si pletele la confluenta tarmului cu oceanul.

Sarbatorile anului purtau insemnele crestinismului vechi cu celebrarile
sfintilor si zilele inchinate 'sufletelor'.
De' ziua mortilor' ca in Europa, emigrantii obisnuiau sa sarbatoreasca
sufletele celor plecati aprinzand lumanari la ferestre si impartind mancare
vecinilor nevoiasi.

Zonele agricole din Nova Scotia, inspre centrul provincei aveau in vedere
binecuvantarea solului si animalelor cu 'apa sfintita' asemenea apei
tamaduitoare pe care o primim noi in biserica ortodoxa de Boboteaza.
Primavara,de 1 mai, fermierii stropeau pamantul simbolic cu apa sfanta si
dadeau animalelor sa bea spre a le feri de imbolnaviri.
Acadienii au adus elemente din religia lor catolica ,cum a fost sarbatorirea
sfintilor ,precum si venerarea Sfintei Marii; de la ei s-a transmis si
credinta in 'zapada miraculoasa' care, daca se intampla sa cada in mai,era
considerata sfanta si era filtrata spre vindecarea bolilor,ranilor,etc.

Folclorul local scotian se descifra si in functie de coordonatele de 'timp
probabil', natura ,animalele inconjuratoare si reactiile acestora ,asa cum se
cunoaste legenda harciogului(in februarie), care prevesteste iarna in functie
de umbra sa,etc.
Pescarii isi aveaun un cod nescris al culorilor norocoase sau nefaste ca sa
le binecuvanteze iesirile in larg.Culoarea albastra ,de pilda,facea parte din
cele ghinioniste si de aceea o evitau, cand era vorba de vopsirea vaselor
pescaresti,iar albul era 'norocos' si aducator de bine,fiind ales de obicei
pentru manusile de lucru.
Din folclorul pescarilor erau nelipsite incantatiile ,zicalele menite sa
intarzie furtunile sau sa le stapaneasca si sa-i ajute sa revina pe tarm
sanatosi.

Demne de remarcat in folclorul stravechi al primilor emigranti erau elemnete
folclorice legate de ciclul vietii,nastere,botez,nunta si inmormantare.
Ca exemple ,se pot mentiona ceremonialele complexe de inmormanare cu priveghi
la casa decedatului, atmosfera funerara specifica religiilor crestine
vechi,ortodoxism si catolicism,oferirea de mancare,bautura in scopul ajutarii
sufletului spre 'trecera vamilor'in viata de apoi.
Din pacate,aceste obiceiuri stravechi nu si-au gasit rezonanta stabila si au
fost trecute uitarii sau inlocuite prin sistematizarea si reorientarile
aduse de religiile si cultele protestante.

Inclin sa cred ca folclorul adus de emigranti in Nova Scotia se remodeleaza
continuu si capata contururi diferite in functie de specificul traditiilor
noilor emigranti veniti, asa cum valurile Atlanticului, prin bataia lor de
tarm ,creeaza mereu juvaieruri arhitecturale in jurul provinciei.
Pentru noi,emigrantii 'traiti in mai multe lumi',este interesant de privit si
inregistrat fenomenele folclorice in provinciile unde traim ,cautand puncte
de legatura si teme de confluenta cu lumea folclorului de provenienta.










Laura Mason     4/1/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian