Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002









 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Ce se pierde, ce rămâne?...

Iarba luată în copite, mușuroaiele înalte,
fluierul ce-adună mieii și poveștile
la stâne,
șoapta inimii aprinse
ori neînțelesul vifor: ce se pierde,
ce rămâne?...

Dulcea pasăre a nopții cum și cea a
tinereții,
soarele care pulsează peste lanul încă verde
sau fântâna strâns legată de argila ei
cu lanțul: ce rămâne,
ce se pierde?...

Se destramă-nvățătura și din pilde, și din
fire, nu mor caii când vor câinii –
dă ograda să îngâne,
bate clopotul și totuși din biserici
pleacă Domnul: ce se pierde,
ce rămâne?...

Tardivă

Cum faci să zboare elefanți și girafe,
cum umbli prin creierul unui
tigru umil,
așa cineva scormonește în mine
până unde, cu timpul, dă
de copil

Ar lua și ar pune cum e mai bine,
peste hainele-i rupte
aer de prinț,
”eu mă joc, de aceea nu doare”,
dar copilul plecase demult
din părinți.

Alfa și omega

Suntem toți dintr-un tablou
atârnat,
frumos nespus,
dar pe care-un ins distrat
și l-a prins cu fundu-n sus

El continuă a râde și în zilele
de-apoi,
curge din tablou
lumina
care-i sângele din noi

Cât va fi să dăm pe gură
tot ce-am înghițit
atunci,
doar otrava din natură
ne mai spală ca pe prunci.

Cui să îngenunchez?...

M-am rugat iernii să nu mai înghețe
defel
prețul prea ridicat la frunză și iarbă,
am prins-o viscolind la mine
în barbă,
iar eu tremuram ca un miel

Și dacă ea, ascultând, se va duce cât
poate,
și dacă viscolului n-o să-i mai strig,
eu cui să mă rog de-astea
toate,
cui să îngenunchez când mi-e frig?...





Virgil Dumitrescu    1/30/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian