Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Mari Personalitati Românesti din Basarabia

"Suntem contemporani cu strămosii si ei sunt contemporani cu noi. Nobletea lor e nobletea noastră, vitejia lor e vitejia noastră, victoriile lor sunt victoriile noastre, suferintele lor sunt suferintele noastre. Apărându-le memoria ne apărăm pe noi. Noi suntem prelungirea lor în istorie, asa cum urmasii vor fi prelungirea noastră. Timpul se împarte în trecut si prezent. Numai în sperantă.Trecutul e în prezent pentru că ei sunt prezenti în noi. Si asa prezentul lor si al nostru e trecutul lor si al nostru, de aceea ne simtim atât de solidari cu ei, cu ceea ce numim trecutul. Vorbind despre trecut, fără să ne dăm seama, că întotdeauna întrebuintăm pluralul la persoana I: Noi am luptat la Călugăreni – zicem; noi am luptat la Plevna– zicem; noi – am făcut unirea – zicem! Vorbim ca niste nemuritori. Si suntem nemuritori."

Antonie Plămădeala, Calendar de inimă românească, Sibiu, 1988




În zilele când sărbătorim 80 de ani de la nasterea mitropolitului Antonie Plămădeală, unul din cei mai importanti intelectuali români, mare intelectual si al secolului XXI, Mitropolit al Ardealui, constructorul măretului edificiu de la Sâmbăta, din inima Ardealului, născut la Stolniceni, pe valea Kogâlnicului, în Basarabia, este bine să revenim la testamentul lui adresat tuturor românilor: cercetati rolul basarabenilor în întregirea neamului românesc! Prezentăm în continuare doar câteva din cele mai importante date si nume ale exceptionalului fenomen de unitate si continuitate românească născut în Basarabia de care ne-a vorbit Înalt Prea Sfintitul Antonie si care a fost denumit încă în perioada interbelică – scoala basarabeană.

Fundamentul geto-dacic al poporului român, exprimat prin constructiile sedentare si casnice ale dacilor liberi, care au construit de-a lungul Nistrului numeroase dave spirituale si militare (cum demonstrează cercetarea arheologică), ca cele de pe harta lui Ptolomeu ce se regăsesc în uriasele cetăti de la Rudy, Cosăuti, Saharna, Orheiul Vechi si multe altele care au împânzit odată toată Basarabia.

Bisericile rupestre din stânca Nistrului – Cosăuti, Saharna, Japca, Butuceni, un adevărat spatiu sacru românesc primordial, vechi de când este neamul românesc, sunt si dintre cele mai vechi biserici românesti si au stat la hotarul de Est al neamului nostru de la începutul lui, românii fiind crestini prin geneză.

Cetătile militare medievale de pe malul Nistrului (Hotin, Soroca, Orheiul Vechi, Tighina, Cetatea Albă, dar si multe de pământ, necercetate încă) au păzit întregul neam românesc de năvala triburilor nomade ce veneau dinspre Est, cea mai strasnică primejdie pentru poporul român din toate timpurile.

Opera savantă, artistică, dar si geopolitică a domnitorului Dimitrie Cantemir (mama lui, Ana Bantas, era fiica unor boiernasi de lângă Chisinău), Divanul, Istoria ieroglifică sau Hronicul vechimii Româno-Moldovlahilor rămânând neîntrecute până în ziua de azi. Dimitrie Cantemir a urmat pilda marilor domnitori români din trecut si s-a căsătorit cu fiica lui Serban Cantacuzino, domnitor al Tării Românesti, editorul Bibliei traduse în română, si astfel, copii lui Dimitrie Cantemir si ai Casandrei Cantacuzino aveau dreptul la tronul ambelor principate românesti, dar si la tronul unic al poporului român întregit, fiindcă anume Dimitrie Cantemir a revigorat ideea reunirii tuturor pământurilor românesti într-un regat dacic sub conducerea unui rege ortodox (în Hronicul vechimii Romano-Moldovlahilor, întâi pre limba latinească izvodit, iară acum pre limba românească, scos cu truda si osteninta lui Dimitrie Cantemir)

Alexandru Hâjdău, este primul dintre români care a arătat încă în anii 1830-1837 măretia istoriei spirituale a neamului românesc si rolul deosebit al dragostei de Patrie si al sacrificiului în numele Patriei pentru unitatea neamului românesc. La 25 iulie 1837, într-un măret discurs tinut în fata elevilor si corpului profesoral din Hotin Al. Hâjdău „le cerea românilor să constientizeze măretia trecutului lor si să fie demni de strămosii lor devenind una din marile culturi ale lumii. Mesajul lui cultural si mesianic a fost repetat în discursul din 24 iunie 1840 si repetat în „Epistolă către români", scrisă în timpul Unirii Principatelor. Al. Hâjdău a lansat alt program cultural pentru poporul român decât „Scoala ardealeană", Heliade Rădulescu si chiar M. Kogălniceanu, care a si publicat discursurile marelui basarabean în primul număr al „Daciei literare" din 1840 (după ce a fost publicat în 1839 de Baritiu la Brasov si Heliade la Bucuresti). Al. Hâjdău este membru fondator al Academiei Române. Alti mari scriitori români ai epocii Hâjdău sunt Constantin Stamati (alt membru fondator al Academiei Române) si Al. Donici. (Ion Zamfirescu: „În timp ce ardelenii descopereau „Occidentul", basarabenii descopereau o cale spre a face din conditia lor istorică dramatică, pârghia unei uriase înăltări spirituale... Greutătile zilnice nu trebuie să ne întunece vederea de la contemplarea măretiei spirituale românesti, visată si proclamată ca program, întâia oară, de „Scoala basarabeană") (Sintagma „Scoala basarabeană a fost propusă pentru prima dată de Emil C. Grigoras în preajma celui de al doilea război mondial din sec. XX). Putin cercetată este opera filosofică si lingvistică a lui Al. Hâjdău, publicată în diverse reviste rusesti prin anii 1829-30.

Alecu Russo, născut pe o mosie de pe Valea Bâcului, autorul „Cântării României" (1848), unul din marii dramaturgi si critici români, descoperitorul „Mioritei", cercetătorul neobosit al folclorului românesc, cel care a demonstrat că multe din poeziile populare ale românilor ar fi fost invidiate de Homer si Virgiliu. In „Cugetări", una din cele mai importante scrieri românesti din toate timpurile, Alecu Russo a propus sintagma istorico-arheologică ce defineste absolut precis poporul român ca un popor „sedentar si casnic", în contrapunere cu poporul din urbea Romei si popoarele de cărute ale nomazilor. A. Russo a demonstrat că limba română nu are nevoie nici de latinizare, nici de rusificare, nici de germanizare fiind de la sine o limbă poetică desăvâsită („Miorita", de pidă, nu contine nici un neologism, dar rămâne o operă poetică desâvârsită ca limbaj chiar si la începutul mileniului III).

Mihail Kogălniceanu, născut pe o mosie de pe Valea Cogâlnicului, în Basarabia, editorul letopisetelor, fondatorul „Daciei Literare", mare intelectul si om politic român, unul din Patriarhii Unirii Principatelor la 24 ianuarie 1859 (discursul lui a fost hotărâtor în alegerea lui Alexandru Cuza), autorul majoritătii reformelor care au europenizat România.

B. P. Hasdeu, genial istoric si lingvist, a pus bazele cercetării lingvistice contemporane, a arhivării istoriei poporului român, a cercetării istoriei românilor si a genezei limbii române, a principiilor economice si civilizatorii universale care guvernează si în spatiul românesc. A fost unul din cei mai mari publicisti români, mare scriitor si dramaturg, cel care primul a pus la îndoiala disparitia dacilor din istorie (În eseul „Pierit-au dacii").

Mitropolitul Iosif Naniescu, ctitorul actualei Catedrale mitropolitane din Iasi, s-a născut la 15 iulie 1820, în Basarabia. La 18 ianuarie 1873 este ales episcop la Arges si în data de 10 iunie 1875 a fost numit mitropolit al Moldovei si Sucevei. Istoria ieseană îi datorează două mari realizări - finalizarea clădirii catedralei mitropolitane din Iasi, a cărei pictură a fost realizată de către prietenul său din tinerete - Gheorghe Tătărescu, si cumpărarea palatului lui Mihai Vodă Sturdza, în care a fost instalat Seminarul Teologic „Veniamin". Tot la initiativa sa s-au restaurat bisericile „Sfintii Trei Ierarhi" si „Sfântul Nicolae" Domnesc. Mitropolitul Iosif Naniescu a trecut la cele vesnice la data de 26 ianuarie 1902. A fost un mare român si un înalt ierarh care, animat de o mare dragoste pentru cultura natională, a dăruit Academiei Române, încă din timpul vietii, o bibliotecă de peste 10.000 de volume.

Constantin Stere, ideologul Marii Uniri de la 1918, fondatorul (în 1906) revistei „Viata românească", care a avut un rol unificator deosebit în preajma Marii Uniri de la 1918, autorul ideilor reformatoare (reforma agrară, votul universal, crearea unor partide prin unificarea celor vechi în numele interesului national, orientarea non-rusească a României – el este autorul celebrului dicton – „Niciodată cu Rusia!") fără de care si România ar fi fost pârjolită de focul revolutiei bolsevice de la 1917 (bazată rând pe nemultumirile sociale ale oamenilor). Romanul lui C. Stere „În preajma revolutiei" a fost considerat la data aparitiei unul din cele mai importante evenimente din toată istoria literaturii române. La 26 martie, 2006, la 100 de ani de la fondarea „Vietii românesti" în parcul de la Bucov, de lângă Ploiesti, unde a trăit în ultimii ani ai vietii, a fost inaugurată o exceptionlă alee a scriitorilor de la „Viata românescă", un adevărat Pantheon al spiritualitătii românesti din prima jumătate a asecolului XX. A fost un mare publicist, dar si rector al Universitătii din Iasi, prefect al judetului Iasi, senator si deputat pe viată, membru marcant al partidului liberal (a creat platforma reformistă a partidului liberal înainte de marea unire), membru fondator al Partidului national-tărănesc si creatorul ideologiei lui.
Mitropolitul Antonie Plămădeală, născut la Stolniceni, împreună cu Nestor Vornicescu, născut la Lozova, Nisporeni, mitropolitii Iosif Naniescu, născut la Rozălăi, Soroca la 27 iulie 1820, si Gurie Grosu, născut la 1 ianuarie 1877 la Nimoreni, judetul Lăpusna (În momentul când regele Carol al II-lea a făcut o vizită în Basarabia în 1930, Mitropolitul Gurie l-a împiedicat să intre în altar prin portile împărătesti, spunându-i că un rege poate să o facă doar având coroana pe cap si împreună cu sotia sa legiuită, principesa Elena a Greciei, reprosăndu-i astfel relatiile extraconjugale, motiv pentru care a fost mai apoi prigonit), arhiepiscopul Antim Nica, născut la 24 februarie 1908 la Bogzesti, Orhei au făcut parte din elita intelectuală românească din secolul XX. Rolul mitropolitilor Antonie si Nistor în perioada comunistă a României este enorm, ei fiind si mari români, si mari ierarhi, si mari intelectuali, cercetători ai istoriei si literaturii vechi românesti. Alti mari duhovnici basarabeni din secolul XX: călugării Ilie Vulpe si Ioan Gutu, de la muntele Athos, duhovnicii Sofian, denumit si „calugărul Bucurestilor", si Mina Dobzeu, neînfricatul staret de la Husi care l-a înfruntat deschis pe Ceausescu, si multi altii. Dintre cele 42 de cărti ale mitropolitului Antonie Plămădeală e bine să nu uităm măcar Calendar de inimă românească, Sibiu, 1988, 390 p. si Alte file de calendar de inimă românească, Sibiu, 1988, 374 p. În: MMB, LXVI (1990) nr. 4, Iul-Sept, p. 159-162.
Arheologul si geologul Nicolae Morosan este patriarhul paleoliticienilor români, descoperitorul marilor statiuni paleolitice din spatiul carpato-nistrean, cercetătorul primelor complexe de locuire omenească (viitoarele sate paleolitice) de la Ripiceni-Izvor, dar si martir al neamului românesc, dus în Gulag de comisarii lui Stalin, unde a descoperit imense resirse naturale în Siberia.
Socialogul si entologul Petre Stefănucă, autorul ideii cercetării sociologice monografice a „povestitului", a „scrisorilor de pe front" (în special a scrisorilor pe care militarii le trimit mamelor lor), cât si a interventiilor istorice în structura vechilor evenimente folclorice, unul din martirii neamului românesc, mort în Gulag pe 16 iulie 1942 după ce a fost condamnat la moarte.
Filosoful Stefan Lupascu, autorul unor studii filosofice exceptionale despre „tertul inclus", poate cea mai importantă idee filosofică si stiintifică din secolul XX pentru destinul viitor al omului.
Scriitorul Paul Goma, denumit si „Soljenitin al României", unul din cei mai vestiti scriitori români contemporani, autorul unui curajos volum despre ocuparea Basarabiei în iunie 1940. Dintre romanele sale, cele basarabene sunt si cele mai reusite (Din Calidor, Arta refugii).
Lingvistul Eugen Coseriu, cel care a demonstrat unitatea poporului român în baza unitătii lui lingvistice, limba română vorbită în tot spatiul românesc fiind una din putinele limbi de pe pământ care nu are dialecte.
Miscare anticomunistă de eliberare natională, declansată de intelectualii români din Basarabia în 1987 a devenit unul din focarele cele mai importante ale miscărilor democratice din fosta URSS care au desfiintat imperiul comunist al răului Si au declanSat si revolta anticomunistă din România.
__._,_.___

" Scoala basarabeană si întregirea neamului românesc", www.voceabasarabiei.com









Andrei Vartic     1/2/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian