Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Universitatea din Craiova - La 70 de ani

Universitatea din Craiova a împlinit şapte decenii de la înfiinţare, fiind, în ordine cronologică, cea de-a cincea instituţie de acest fel din ţară, după cele din Iaşi (1860) şi Bucureşti (1864), înfiinţate de vrednicul întru pomenire, domnitorul A.I. Cuza (cu o domnie de numai şapte ani, ca şi Mihai Viteazul, scurtă, dar glorioasă), Cluj (1872, cea cu predare exclusiv în limba maghiară, şi 1919, cea românească), Timişoara (1962).

Decidenţii universitari craioveni au stabilit ca anul de înfiinţare să fie 1947, conform Legii 138/25 aprilie 1947, votată de Adunarea Deputaţilor la 5 aprilie 1947 şi aprobată cu majoritate de voturi (150 pentru, 3 contra). Preşedinte al Adunării Deputaţilor a fost M. Sadoveanu, ministrul Educaţiei Naţionale a fost Ştefan Voitec, iar al Justiţiei, Lucreţiu Pătrăşcanu. Mihai, regele României, a propulgat-o la 21 aprilie 1947. Acelaşi rege a semnat şi Decretul regal 21 34/nov. 1944, prin care li se interzicea întoarcerea în ţară a scriitorilor diplomaţi (Eliade, Cioran, Şt. Baciu, A. Cotruş, C.V. Gheorghiu etc.), iar la 16 iunie 1989 a semnat Declaraţia de la Budapesta, conform căreia „Transilvania a fost şi este un spaţiu de complementaritate”, iar „dreptul la o reprezentare politică autonomă şi la o autonomie culturală a fiecărei naţiuni trebuie garantat. Realizarea sa implică, printre altele, asigurarea unei şcolarităţi de toate gradele în limba maghiară, inclusiv reînfiinţarea universităţii maghiare din Cluj” (Din diaspora românească, doar Ion Raţiu a luat atitudine). Şi tot el a oficializat alegerile falsificate în noiembrie 1946. Asta ca să fim corecţi politic.

De fapt, cel care a luat această decizie de concretizare a dorinţei oltenilor de a avea o instituţie de învăţământ superior a fost Petru Groza, aflat în Craiova, în campania electorală din noiembrie 1946; în schimbul voturilor pentru forţele de stânga, primul ministru a promis (la solicitarea lui C.S. Nicolaescu-Plopşor, a lui Emil Tătărescu, I.B. Georgescu, a preoţilor Stănică şi Mihăescu şi a col. Florescu) înfiinţarea unei universităţi şi a Mitropoliei Olteniei, realizată în 1949 ( vezi Istoricul Dinică Ciobotea la 70 de ani, Craiova, Universitaria, 2017, p. 156-157).

Aşadar, în 1947, Universitatea din Craiova a fost creată teoretic cu patru facultăţi (Medicină umană, Medicină veterinară, Ştiinţe economice, comerciale şi cooperatiste şi Agronomie), dar, în realitate a fost înfiinţată doar Facultatea de Agronomie, care şi-a deschis cursurile la 29 martie 1948 cu 200 de studenţi.
Ulterior, se înfiinţează Institutul Pedagogic de 3 ani la 1 octombrie 1959, cu secţiile: Filologie, Matematică, Fizică-Chimie şi Ştiinţe naturale.

O universitate, în sensul real al cuvântului, a fost creată în 1965, conform Hotărârii nr. 894/27 august 1965, a CC al PCR şi a Consiliului de Miniştrii al RSR, semnată de liderii de atunci, Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, cu următoarele facultăţi de: Matematică Chimie, Filologie, Ştiinţe Economice, Electrotehnică, Agricultură şi Horticultură, ulterior şi Medicină (în 1970). Oficial, cursurile se deschid în septembrie 1966. Facultatra de Medicină se desprinde de Universitate, formând o altă universitate, împreună cu Farmacologia.

Date extrem de preţioase şi necesare le găsim într-o carte de excepţie, Monografia Universităţii din Craiova. Şapte decenii de învăţământ superior (1947-2017), apărută cu acest prilej, sub egida a două edituri de prestigiu: Universitaria din Craiova şi Editura Academiei Române (director: acad. D.R. Popescu). Coordonatorii acestei lucrări de circa 500 pagini sunt profesorii universitari Cezar Ionuţ Spînu (rectorul actual) şi Dumitru Otovescu, sociolog, dar şi om de cultură deopotrivă, autorul şi coordonatorul unor lucrări fundamentale. Merită menţionaţi şi ceilalţi membri ai colectivului de autori: Cecilia Popescu, Gabriela Iacobescu, Sorin Damean, Răzvan Stan, Germina Cosma, Sima Cosmulescu, Mirela Niculescu, Anca Mehedinţiu, Gabriel Olteanu, L. Mandache, D. Ilie, Marius Marian, Mihaela Popescu, Anca Păunescu, Cristian Vladimirescu, Cristina Otovescu, Radu Constantinescu, L. Mănescu, Gh. Manolea, Daniela Roşca, Adrian Otovescu, Nicolae Panea (unul dintre cei mai importanţi etnologi europeni).

Structurată în zece capitole (Învăţământul universitar românesc în context european, Universitatea din Craiova – momente şi coordonate istorice, Managementul academic şi rectorii Universităţii din Craiova, Comunitatea universitară, Personalul didactic şi studenţii, Organizarea şi valorificarea cercetării ştiinţifice, Relaţii internaţionale, Comunicarea internă şi climatul profesional, Patrimoniul şi structura administrativă, Universitatea din Craiova în imagini), Monografia Universităţii din Craiova oferă cititorului de azi, dar mai cu seamă celui de mâine, o imagine veridică, o istorie argumentată a unei instituţii de prestigiu naţional şi internaţional, a eforturilor cadrelor sale universitare şi a studenţilor săi de a se impune şi impune învăţământul universitar şi cercetarea ştiinţifică. Tradusă în limbi de circulaţie internaţională, ea poate constitui un brand românesc, un factor de atragere a studenţilor străini la Craiova.

Actualmente, în componenţa Universităţii se află 12 facultăţi: Ştiinţe, Economie şi Administrarea Afacerilor, Agronomie, Horticultură, Drept, Ştiinţe Sociale, Teologie Ortodoxă, Educaţie Fizică şi Sport, Mecanică, Automatică, Calculatoare şi Electronică, Inginerie Electrică.
Conform monografiei editate, aici la Craiova se derulează 216 programe de studii (95 de licenţă, 95 de masterat şi 26 de doctorat), la care participă 17.609 tineri.

În plan ştiinţific, Universitatea din Craiova a înregistrat, prin cadrele sale universitare, 608 articole ISI, 2690 articole BDI, 1022 cărţi, 48 de brevete, cereri de brevete şi produse cu drept de proprietate intelectuală, 65 de contracte obţinute în competiţii internaţionale, având relaţii de colaborare cu 216 de universităţi partenere Erasmus + (Turcia, Franţa, Spania, Italia, Germania), dar şi cu partenerii din mediul socio-economic sau agenţi economici din zonă (pentru care a fost creat Institutul de Cercetări în Ştiinţe Aplicate). În 2009, Universitatea a primit, din partea Agenţiei Române de Asigurare a calităţii în Învăţământul Superior, calificativul „High Confidence rating” şi a fost desemnată, prin Ordin al Ministerului Educaţiei, „Centru coordonator universitar în zona est-europeană”.

În demersurile de afirmare internaţională, Universitatea craioveană a încheiat 43 de acorduri cu diverşi parteneri academici din întreaga lume (SUA, Franţa, Anglia, Israel, Germania, Serbia, Canada, Belgia, Coreea de Sud, Macedonia, Italia, Brazilia, Albania, Grecia, Uruguay, Bulgaria, Chile, Columbia, Peru). Sunt cifre, seci la prima vedere, dar ele demonstrează adevărata sa dimensiune didactică şi ştiinţifică.
La această structură organizatorică, remarcăm Biblioteca, cu un fond de peste un milion de publicaţii, beneficiară (până în 2005) a Legii Depozitului Legal, renumita Grădină botanică, înfiinţată în 1952, din iniţiativa prof. Al. Buia, în Craiova, şi o altă grădină botanică la Rânca-Gorj, Centrul Universitar la Drobeta Turnu Severin, Casa Universitarilor, cu sediul în vechea casă a familiei N.P. Romanescu, monument istoric cu valoare patrimonială, Editura şi tipografia „Universitaria” (din 1992), Studioul de televiziune „Teleuniversitaria TV” (din 1995, pe baza donaţiei lui Iosif Constantin Drăgan), Centrul de consiliere şi orientare în carieră, Staţiunea didactică de la „Banu Mărăcine”(Craiova), Staţiunea de cercetare şi dezvoltare agricolă de la Caracal, Staţiunea de cercetare şi dezvoltare pomicolă Vâlcea, Centrul experimental de la Tâmbureşti şi de la Rânca, Institutul Social Oltenia (creat şi condus de D. Otovescu ). Este, într-adevăr, o instituţie de învăţământ superior, complexă şi variată, care pune în valoare potenţialul uman din arealul geografic al Olteniei şi nu numai.

La ora de bilanţ, a activităţii deosebit de bogate şi variate, expusă în cadrul festivităţilor universitare desfăşurate, vineri, 27 octombrie 2017, la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” (celebrul scriitor fiind, pentru o scurtă perioadă, şi profesor la această instituţie), Universitatea din Craiova se poate mândri cu rezultate pe măsura eforturilor studenţilor şi a cadrelor didactice, mare parte din aceşti profesori fiind renumiţi pe plan naţional şi european, cum sunt rectorii: Al. Buia, Mircea Oprean, Titu Georgescu, Silviu Puşcaşu, T. Nicola, Mircea Ivănescu, I. Vladimirescu, Dan Claudiu Dănişor, Cezar Ionuţ Spînu. Alte nume ale unor personalităţi au înnobilat universitatea craioveană: C. Bărbăciou, C. Fota, I. Roşu-Hamzescu, I. Dogaru, A. Golimaş, Gh. Buzatu, C.S. Nicolaescu-Plopşor, O. Toropu, Virgil Joiţa etc.

Facultatea de Litere, deşi nou înfiinţată în 1966, a avut ca prim decan (1966-1972), pe celebrul Al. Piru, care a format tineri universitari ce s-au impus la rândul lor. Dorin Teodorescu, Pavel Ţugui, Eugen Negrici, Marin Beşteliu, Aurelian Popescu, N. Panea, dar şi alţii, precum Ov. Ghidirmic, G. Coşoveanu, Gabriela Rusu-Păsărin, I. Deaconescu, Marin Buciu, Mihaela Albu, I. Buzera, Şt. Vlăduţescu. Alte personalităţi ştiinţifice marcante cu predat la această universitate: acad. Gh. Ivănescu, D. Şandru, I. Zamfirescu, Gh. Bolocan, C.D. Papastate, Irina Mavrodin, Maria Iliescu, Florea Şuteu, D. Ivănuş, I. Pătraşcu, Barbu Theodorescu, Dana Dumitriu etc.

Conştient că „învăţământul de zi este oglinda societăţii noastre de mâine”, actualul rector Cezar Ionuţ Spînu consideră pe bună dreptate, că Universitatea din Craiova „a căutat să-şi împlinească misiunea cu demnitate şi responsabilitate, într-un registru în care autodepăşirea, modernizarea, inovaţia, dinamismul şi deschiderea permanentă către nou şi dialog au devenit mărci identitare”, pentru că ea „este construită pe sistem de valori culturale, morale, ştiinţifice şi educaţionale moderne”.
Monografia Universităţii din Craiova. Şapte decenii de învăţământ superior (1947-2017), coordonată de Cezar Ionuţ Spînu şi Dumitru Otovescu, este riguros documentată şi structurată, coerentă şi bine scrisă, utilizabilă ca o carte referinţă, este grăitoare şi stă mărturie generaţiilor viitoare pentru cei 70 de ani de învăţământ universitar craiovean.

*

Cum era firesc, cei 70 de ani dela înfiinţarea Universităţii din Craiova au fost sărbătoriţi într-un cadru festiv la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, cu participarea foştilor rectori (Mircea Ivănescu, Dan Claudiu Dănişor), a actualilor profesori, studenţi şi invitaţi de onoare: Liviu Marian Pop, ministerul Educaţiei Naţionale, foştii miniştrii Ecaterina Andronescu şi Sorin Mihai Câmpeanu, Claudiu Manda, vicepreşedintele Senatului României, precum şi reprezentanţi ai unor instituţii de învăţământ superior din ţară sau ai altor instituţii importante (Banca Naţională, mass-media). Ofocialităţile locale au onorat acest eveniment prin participarea şi luările de cuvânt a primarului municipiului Craiova, Mihail Genoiu, a prefectului, Dan Narcis Purcărescu şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, ultimul subliniind vocaţia europeană a instituţiei universitare „prin 200 de programe pentru studii de licenţă şi master şi o bogată gamă de specializări doctorale”.

În plan istoric, 70 de ani nu înseamnă mult. Dar, prin realizări, unele performante, Universitatea din Craiova se poate mândri şi privi cu demnitate şi optimism spre viitor, între binele Ţării şi ai tinerilor săi locuitori.







Tudor Nedelcea    10/29/2017


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian