Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Delicii Epigram(at)ice

Găteala și socoteala
Pe cine-l păli-nsuratul
Să-și aștearnă bine patul,
Ș’apoi cine se însoară
Tre’ să aibă și de moară.

Însuratul și dessuratul
Gura-i umblă ca o moară
Că feciorul i se-nsoară.
Lesne-i, frate, să te-nsori,
Mult mai greu - să te dessori.

Dârlogul și buldogul
Al Unirii frâu – dârlogul –
Ni l-ar ține-n seif buldogul.
Zece gâște când pornesc
Pe buldog îl biruiesc.

Roimul și șoimul
I-am spus că și cioara zboară,
Când, din baltă, calm, un roim*:
-Decât, dragă, un an cioară,
Mai cu cale-i o zi șoim.
………………………………………………..
*Stârc de apă.

Explicație beton
Struțul, dascăl scrupulos,
Își școlește, sobru, grupul:
-Oile țin capu-n jos
Ca să nu le vadă lupul.

Lup în piele de oaie
Prin tufiș vede, -o ursoaie,
Un cojoc zburlindu-și ciupul:
-Nu te fă, fârtate, oaie,
C-o să te mănânce lupul.

Pârleazul și necazul
Căzând rău sărind pârleazul,
Lupul sur schimbă macazul:
-Cum nu-i gard fără pârleaz,
Nu-i nici om fără necaz.

Chinul și rechinul
Greu salvat, rechinul, bietul,
Mai s-o facă pe poetul:
-Marea-i plină de talazuri,
Lumea bună – de necazuri.

Pânza și brânza
În folclor – ca-ntr-o pisanie:
Vara car fă-ți, iarna – sanie.
Ș-apoi iarna nu te prinză
Fără pânză, fără brânză.

Sturzul și burzul
Tună-o cioară pe toți sfinții
Că i-au strepezit toți dinții.
Sturzu-o-ndrumă: - Iarna,-n lacre,
Se-mbunesc perele acre.

Matca și zatca
Matca stupului, vădană,
I-a-ntins ursului capcană:
-Prinde hoțul când îți vine,
Că te prinde el pe tine.

Ciocănitura și progenitura
Mama – fiului -, nahlap,
Îi bagă mințile-n cap:
-Ce-a făcut mama și tata
O să facă sul și fata.

Rața – puiului de rață
Când le vede cum se gată,
Bate-n sită și-n covată:
-Ăstea zău că te-or da gata:
Cum e mama e și fata.

Avarul și olarul
Punga-n sân, chitit, avarul
Nu-i cam iese socoteala
Și, socratic: - Tot olarul
Își ridică-n slavă oala.

Crângul și părângul
Fuge-un iepure-a scăpare.
Eu, găbjindu-l prin părâng:
-Mai dihai unu-n frigare
Decât doi iuind prin crâng.

Odrasla și corasla
Vrând să-și facă-artist odrasla,
I s-a corăslit corasla:
Din orișice lemn îți place
Fluier nu se poate face.

Muscanul și țăranul
Un plugar mâncând pe hat.
Musca,-n car, de la arat:
-Unii sapă și muncesc,
Alții beau și chefuiesc.

Lațul și pațul
Am salvat – din laț - o fiară.
Acu-mi urlă sub ferești.
Pe cine nu-l lași să moară
Nu te lasă să trăiești.

Cine a mințit o dată
Și-a pierdut credința toată
Pe la prânz – că-i moare mă-sa,
Pe-amurgite – tac-su că s-a…
Cu minciuna împrânzezi,
Dar nu poți să înserezi.

Amnezie retrogadă
N-are ținere de minte,
Un adagiu doară, scurt:
Fript la prânz cu borș fierbinte,
Seara suflă și-n iaurt.

Fiertura și măsura
Gluma lui e bună tare,
Doar că are multă sare.
Sarea-i bună la fiertură,
Însă nu peste măsură.

Mațul și sațul
Ai fost floare trandafir
Și-ai ajuns azi borș cu știr.
Dar la foame borșul, știrul
Țin de saț. Nu trandafirul.

Coada și iscoada
Dacă ai din urmă-o coadă,
Taie-o, frate, și-ți fă cruce.
D’aia n-are ursul coadă
Și vulpea de-abia și-o duce.

Pricopseala și haleala
Stă cu dinții-ntorși la stele
Și visează plăcințele.
Cine n-are vara minte
Iarna nu pupă plăcinte.

Rasa și casa
Lăcaș nou, vecini – de rasă,
Cu talâm de porc, porcinii.
Dacă vrei să-ți cumperi casă,
Cumpără-ți întâi vecinii.





Nicolae Mătcas    10/25/2017


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian