Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Se restartează America?

Donald Trump este supus încontinuu, de la instalarea sa în funcţie, unei canonade intense de atacuri, fie ele subtile sau abjecte, cu arme de toate tipurile, de la praştia şcolarului mânuită de gazetarul mediocru până la rachetă balistică a impeachmentului. De la începutul anului şi până acum, multmiliardarul devenit preşedinte, atipic - dar după cum se vede de succes în ambele ipostaze, inclusiv în aceea de „realizator tv", de altfel - îşi urmează cărarea-n codru, cum ar zice poetul cu aceeaşi energie, imprevizibilitate şi rezilienţa care-l definesc.

Rareori a trăit America, în vremurile modene, o asemenea stare de fapt zbuciumată şi neliniştită, (sau cel puţin aşa se vede dinafară), deşi deloc calme n-au fost nici marea depresiune din anii 1930, preliminariile celui de-Al Doilea Război Mondial, criza Berlinului şi cea a rachetelor din Cuba sau agonia presedinţiilor Nixon, care au solicitat, toate, profund resorturile Americii profunde. Bizar este, deşi până la urmă explicabil, şi faptul că spre deosebire de trecut, când după instalarea la Casa Albă a noului preşedinte, încăierările politice, inclusiv cu lovituri sub centură, inerente oricărei campanii electorale democratice, să ia sfârşit, acum lupta politică internă din Statele Unite continuă la aceeaşi înaltă tensiune. Iar în această isterie domestică sunt antrenate cele mai felurite şi mai eclectice forţe anti-Trump, de la doi ex-preşedinţi, Bush and Son, la înfrânţii în alegeri Hilary Clinton şi Bernie Sanders, prima acum în sondajele popularităţii sub Trump, iar celălalt dat constant în sondaje deasupra lui Trump, dar mereu perdant. Ostili în diverse feluri actualului preşedinte sunt nu doar democraţii (din Congres sau nu), dar şi unii republicani (care l-ar preferă pe vicepreşedintele Pence), şi ziare, periodice şi posturi tv redutabile şi influenţe din S.U.A. şi din lume, lideri vesteuropeni şi O.N.G.-uri finanţate sau nu de Soros, institute politice şi de sondare a publicului (vestitul Pew susţine că Puţin e mai popular în lume decât Trump, cine ştie?). Enumerarea acţiunilor, mişcărilor, şicanelor etc. anti-Tump, dar şi împotriva fiicei şi fiului sau, poate continuă oricât, dar mai trebuie amintită doar începerea unei proceduri de impeachement, care însă, spun comentatori politici ocidentali dintre cei mai de crezare, nu are şanse de reuşită.

Şi totuşi, ce-l face pe preşedintele Trump să stea pe grumazul taurului furios în această partidă de rodeo care a devenit preşedinţia S.U.A., mai mult de cele opt minute câte trebuie pentru a fi declarat victorios? Păi, programul său electoral începe să se producă, deşi foarte anevoios, ceea ce înseamnă oricum speranţa, economia şi afacerile merg (chiar dacă Wall Streetul e puţin îmbufnat pentru moment), un ministru israelian apropiat al premierului său declară că Trump este „cel mai bun preşedinte american pe care l-a avut vreodată Israelul", ţările europene din flancul estic al N.A.T.O. îşi tot fac şi ele planuri cu actuală Administraţie (şi nu doar militare).

Dureroase şi potenţial periculoase sunt însă derapajele de la normal precum incidentele violente de la Charlottesville şi încercările de demolare a istoriei americane. (Asta i-ar mai trebui Americii - război civil; iar unii chiar delirează pe tema asta).Şi, la urmă urmei, de ce atâta înverşunare împotriva preşedintelui democratic (dar republican...) ales al Statelor Unite? Între altele, sau poate în primul rând, sau poate numai pentru asta, fiindcă şi-a luat lozinca „America First" şi înţelege să aducă la parametri normali, rezonabili, hiperexcitaţiunea globalizării oricum şi oricât... Dar poate ar mai fi ceva. Din când în când, marile imperii trebuie să se înnoiască, să năpârlească. Iese bine sau iese rău. Germania, Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman au făcut-o prin războaie mondiale (dar în Turcia, Ataturk a aplicat corecţia salutară), China prin revoluţia culturală, Rusia prin perestroika, Marea Britanie încearcă probabil ceva prin Brexit. Înşiruirea nu e prea dătătoare de optimism. Şi totuşi, dacă şi America are nevoie să-şi deschidă, chiar dacă rarisim, toate uşile şi ferestrele pentru o aerisire generală?


Artemis / 23 august 2017




Corneliu Vlad     8/23/2017


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian