Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Contributia exilului literar la patrimoniul cultural al Romaniei - Lirica inchisorilor

Tezaurul Cultural al tarii noastre a beneficiat de aportul substantial al scriitorilor romani care au ales calea exilului, desfasurand o prodigioasa activitate publicistica departe de meleagurile natale..
Ei au parasit tara in cateva valuri succesive, unii, -cei mai fericiti- inaintea instalarii in Romania a regimului comunist care a declansat o actiune fara precedent de lichidare a elitelor si valorilor neamului, alti, dupa ce au petrecut ani grei in lagarele de munca si inchisorile cu regim de exterminare din Romania.

Este suficient sa amintim numele doar al catorva dintre cei mai cunoscuti , pentru a realiza cate valori ale elitei intelectuale a pierdut tara noastra, datorita dispretului autoritatilor comuniste fata de traditie si cultura: Martha Bibescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Stefan Baciu, Nicolae Breban, Aron Cotrus,Vasile Posteuca, Horia Stamatu, Ion Caraion, Ioan Petru Culianu, Petru Dumitriu, Nicolae Novac, Vintila Horia, Nicole Valery-Grossu, Victor Frunza, Claudiu Matasa, Nicolae Dima, Dorin Tudoran, Dinu Flamand, Dumitru Tepeneag, Paul Goma, Aurel Sergiu Marinescu, Bujor Nedelcovici, Mircea Iorgulescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vlad Georgescu, Gabriela Melinescu - si nu in ultimul rand, cel ce face obiectul prezentei comunicari, culegatorul de perle din poezia inchisorilor, publicistul Z a h u P a n a.

Fenomenul exilului literar roman a fost cercetat in toata complexitatea lui in cateva tari, precum Germania, Franta, Austria si Spania.
In Germania scriitoarea Eva Behring a publicat cateva volume in care a tratat pe larg tema "exilului literar din Romania" (Rumaniche Exilliteratur). Bine documentata, in cartea sa intitulata "Scriitori Romani in Exil" aparuta la Munchen in anul 1999, ea mentioneaza existenta a peste 250 de scriitori romani care au parasit tara dupa anul 1944, dar care si-au pastrat identitatea etno-culturala si au luptat pentru promovarea imaginii Romaniei in strainatate.
Valentin Hossu-Longin, mentioneaza insa intr-un articol publicat recent, ca numarul ziaristilor-publicisti si al scriitorilor care sluijesc din departari spiritualitatea romaneasca, trece de 500.
Desi cea mai mare parte dintre ei au plecat in urma terorii dezlantuite de autoritatile comuniste instalate in tara cu ajutorul trupelor sovietice, niciunul nu si-a denigrat Patria.
In lucrarile lor a prevalat intotdeauna dragostea fata de meleagurile unde au vazut lumina soarelui si compasiunea fata de poporul roman, condamnat sa suporte de cateva ori in istorie jugul unor dictaturi si al unor ocupatii straine.
Desi personalitatea lor era cunoscuta in occident, cercetatoarea Eva Behring a tinut sa precizeze ca litertura exilului a fost omisa din istoriile literare aparute in Romania dupa evenimentele din Decembrie 1989, sau a fost tratata superficial, mentionandu-se doar cateva nume.

In Spania, prof.univ dr.Silvia Marcu, cunoscatoare a situatiei din Romania postbelica, a publicat in Revista "Lamusa" cateva articole despre "La actividad de los desplazados politicos rumanos en el exilio", cosiderand ca acest capitol este "mas tristes y sombrios de la historia contemporanea rumana" In articolele acestei cercetatoare gasim mentionat, printre alti pulicisti romani numele lui Zahu Pana , autor al articolului "La muerte mioritica", publicat in Revista Culturala "CARPATII", numarul 151din anul 1988., care a aparut la Madrid, sub directia poetului Aron Cotrus.
In tarile de adoptie publicistii romani au devenit destul de repede cunoscuti datorita cartilor pe care le-au scris, a filmelor care s-au turnat dupa aceste carti, cum ar fi de pilda "Binecuvantata fii inchisoare" , realizat dupa romanul omonim al Nicoletei Grossu.
Acest roman celebru publicat mai intai la Paris in limba franceza, a fost tradus in limbile engleza, germana, italiana si norvegiana. In Romania el a fost tradus abea in anul 1997, dupa venirea Conventiei Democrate la putere.
In acelasi timp editurile din lumea libera au publicat eseurile lor literare, posturile de radio si televiziune care emiteau in limba Romana au publicat editoriale iar publicatiile periodce le-au gazduit articolele in care isi manifestau dragostea fata de tara de origine si ura fata de cei care, cu ajutorul unor indivizi adunati de la periferia societatii au dezlantuit o teroare nemaiintalnita pe meleagurile Carpato-Danubiene. "Demoni din contra naturam s-au napustit asupra noastra. Ne-au schinigiuit, ne-au umilit, ne-au infometat, ne-au stricat limba, ne-au bagat poetii la inchisoare, au muscat din trupul Tarii, insa din toata aceasta tintuire pe Cruce a tasnit sangele sfant care a facut posibila poesia din acest nou Graal".
Aceasta metafora deosebit de sugestiva si frumoasa apartine scriitorului Vintila Horia si a fost consemnata in prefata monumentalei lucrari intitulate "POEZII DIN INCHISORI", volum realizat de regretatul poet Zahu Pana, ce si-a asumat rolul de culegator si slefuitor al unor bijuterii literare care riscau sa se piarda fara munca de titan pe care a depus-o.
El a contrbuit la imbogatirea Tezaurului cultural al Romaniei cu o lucrare de o inestimabila valoare.
Din multitudinea publicatiilor aparute in lumea libera, s-a detasat datorita tinutei, exigentei angajamentului si deontologiei profesionale periodicul "CUVANTUL ROMANESC", din Hamilton, care s-a situat inca dela inceput in avangarda luptei "pentru o Romanie libera, democrata si crestina si pentru pastrarea fiintei si idetitatii neamului.Acesta a fost credo-ul enuntat de cei care au pus piatra de temelie a ziarului.
In paginile "Cuvantului Romanesc", care a circulat timp de trei decenii in peste 25 de tari ale planetei, nume de prestigiu si-au pus semnatura pe articole cu tema politica, religioasa, istorica si literara. Daca as incerca o enumerare a colaboatorilor acestui ziar, ar insemna sa depasesc mult timpul rezervat acestei prezentari .
Se cuvine sa aducem insa un cuvant de recunostinta bravului colectiv redactional care a condus acest prestigios ziar, colectiv care nu a abandonat misiunea la care s-au angajat si nu s-au lasat inmidati nici atunci cand au fost expulzati din Romania de regimul fesenist, imediat dupa evenimente din Decmbrie , cand venisera in tara cu ajutoare in bani si medicamente pentru populata iesita din infernul comunist.
Unul din stalpii de bolta ai acestui ziar, poetul Zaharia Pana, cunoscut in activitatea publicistica sub diminutivul Zahu Pana, a fost unul dintre miile de victime din randul elitelor intelectuale ale Romaniei care au fost marginalizati sau aruncati in lagarele si inchisorile cu regim de exterminare din tara noastra.
Inzestrat cu un deosebit talent literar si oratoric, cu pasiune de gazetar si de cercetator al istoriei, dialectului si traditiilor macedo-romanilor, el a fost si a ramas pentru cei care l-au cunoscut si apreciat, un reper al verticalitatii si demnitatii umane.

Poet, gazetar, cercetator istoric si economist, Zaharia Pana s-a nascut la data de 21august 1921 pe Valea Pindului in comuna Beala de Sus din fosta Macedonie Jugoslava, intr-o familie care i-a insuflat de mic dragostea nemarginita fata de Romania si de poporul roman. Tatal lui, Vasile Pana, a luptat ca volunar in primul Razboi Mondial la Marasti, Marasesti si Oituz, alaturi de alti conationali inrolati, pentru apararea tarii noastre care, ramasa singura in valtoarea evenimentelor, risca sa dispara de pe harta datorita faptului ca se afla la confluenta intereselor marilor imperii. Dupa terminarea razboiului, Romania Reintregita avea nevoie de toti fiii ei, astfel incat, in anul 1925 familia Pana s-a repatriat si a fost instalata in judetul Durostor din Dobrogea..
Dupa moartea prematura a tatalui sau in anul 1935 si cedarea Cadrilaterului in anul 1940, Zaharia Pana se muta la Bucuresti alaturi de celalti membri ai familiei sale, continundu-si studiile in Capitala tarii..
Dotat cu o desebita sensibilitate artistica si talent literar, publica in anul 1941 in dialect aroman poezia intiulata "Cadrilater" in Revista "Armatolii" condusa de Constantin Papanace si Ionel Zeana. El debutase inca de la varsta de 14 ani in Revista Liceului din Silistra cu poezia intitulata "Vijelie". Simpatizant al miscarii nationaliste care cuprinsese tara in epoca respectiva, Zahu Pana este arestat prima oara in anul 1941 si condamnat la 8 ani de inchisoare pentru "activitate subversiva" si trimis in penitenciarul dela Aiud, inchisoare care avea sa devina in regimul comunist mormantul multor valori si elite ale neamului. Impreuna cu un grup de studenti aflati in detentie, este trimis in anul 1941 pentru o asa zisa "reabilitare" pe frontul de rasarit , unde a luptat pana in ultima zi, 23 August 1944. La cateva zile insa dupa incheierea luptelor este luat prizonier de trupele sovietice, dar reuseste sa fuga din prizonierat si sa ajunga in tara.
Datorita unei energii si vointe iesite din comun, a reusit sa-si termine studiile liceale si sa absolve Academia Comerciala din Bucuresti.
In anul 1958 a fost arestat de regimul comunist si trmis din nou la Aiud pentru faptul ca a recitat la o petrecere intre cunoscuti poezii de Radu Gyr si Nichifor Crainic, fiind turnat la securitate chiar de unul dintre cei prezenti. El a fost eliberat din detentie impreuna cu multi alti detinuti politici, in urma Decretului de gratiere din anul 1964.
In anul urmator, 1965, s-a casatorit cu Marica Caramihai, reusind sa emigreze in Statele Unite cu ajutorul unei rude a sotiei sale. . Stabilindu-se la New-York unde a fost ales presedinte al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, Zahu Pana a desfasurat o intensa activitate jurnalistica la cateva publicatii de limba romana din Exil, printre care mentionam Revista de Cultura si Actiune Romaneasca "CARPATII" care aparea la Madrd, revista "TRA ARMANAMI "editata de "Asociation des Francais Aroumain" din Paris, Revista "BANA ARMANEASCA", publicatiile de orientare national-crestina "Puncte Cardinale" din Sbiu si "Cuvantul Romanesc" din Hamilton.
La aceasta prestigioasa publicatie a fost unul dintre colaboratorii de baza, semnand rubrica "Efemeride" si pagina "Fara armaneasca" pana in ultima zi a vietii lui active..

In paralel cu activitatea jurnalistica Zahu Pana a inceput munca titanica de culegere a unor creatii lirice realizate in inchisorile din Romania, activitate careia i-a dedicat o buna parte a vietii pentru a nu lasa sa se piarda o comoara de nestemate peste care au curs rauri de lacrimi si valuri de suferinta. In colaborare cu cativa dintre fostii detinuti politici din Exil, a reprodus si reconstituit din memorie cateva sute de poezii pe care, cu pasiunea unui bijutier le-a cizelat, le-a sters patina vremii care se asternuse deasupra lor si le-a publicat in anul 1982 la Editura "Cuvantul Romanesc" din Hamilton, redandu-le tezaurului national.

Volumul intitulat "POEZII DIN INCHISORI", este o monumentala culegere de poeme scrise de autori cunoscuti sau anonimi care au trecut prin universul concetrationar din Romania, in frunte cu Radu Gyr si Nichifor Cainic "Acest volum de versuri culese de pe ogorul insangerat al inchisorilor romanesti, dau socoteala de realitatea cea mai cumplita pe care fiinta omenesca a trait-o vreodata", dupa cum precizeaza in Prefata scriitorul Vintila Horia.
Referitor la aceasta perioada, cercetatoarea spaniola de origine romana Silvia Marcu a scris ca este" Cel mai trist si mai sumbru capitol al istoriei contemporane romane".
Cartea a fost tradusa si in limba engleza si publicata in Statele Unite de Printesa Ileana a Romaniei. In anul 1989, anul in care se desavarsea revolta tinerilor in tara noastra, revolta care a dus in final la prabusirea comunismului, Zahu Pana a scos de sub tipar volumul lui de poezii orginale intitulat
" Cu acul pe sapun", titlu care sugereaza modul in care erau scrise in detentie poeziie, deoarece, "pentru un petec de hartie de marimea unei foite de tigare erai maltratat si tinut zile intregi dezbracat in celula neagra, fara pat si fara mancare, iar pentru recitarea unei poezii din inchisori s-au dat condamnari intre 10 si 25 de ani, pentru difuzarea lor s-a dat munca silnica pe viata, iar pentru trecerea lor in lumea libera s-au iuventat comploturi unde s-au dat sentinte de condamare la moarte", marturiseste autorul care, in anul 1996 a publicat la Bucuresti volmul "Avanghipsiri", in traducere "Privelisti", la lansarea caruia a asistat personal.

Dupa sosirea in Satele Unite poetul Zahu Pana si-a reamintit si a respectat cu stictete conventia stabilita in detentie de fostii detinuti politici care hotarasera ca acel care va scapa in lumea libera sa publice tot ce isi aminteste despre regimul de exterminare practicat in inchisorile si lagarele de munca din Romania, precum si creatiile literare concepute "in anii grei de regim celular, cand timpul se scurgea intre rugaciune si poezie", cum mentioneaza el in Nota asupra editiei la volumul "POEZII DIN INCHISORI".
Ca publicist a semnat in Cuvantul Romanesc multe biografii ale unor eroi sau luptatori din rezistenta aticomunista care au luat calea eternitatii.. Era un orator desavarsit. In anul 1999 a conferentiat in Sala Dalles din Bucuresti unde a fost aplaudat in picioare minute in sir.
Conferintele pe care le tinea in cadrul Simpozioanelor estivale dela Campul Romanesc penetrau adanc in constiinta ascultatorilor care il urmareau captivati de vraja pe care o degaja in jurul sau, ca un catalizator al energiilor spirituale.
Cand lua microfonul in mana , ramaneai fascinat datorita lirismului ce plutea in atmosfera cand relata viata si poezia inchisorilor, pe care le cunostea foarte bine, deoarece petrecuse el insusi 13 ani din tineretea sa si suferise alaturi de multi dintre autorii lor, la Jilava, la Ocnele Mari, la Aiud, in mina Cavnic si la Canalul Mortii. Poseda un vast univers al cunoasterii, eleganta in tratarea subiectelor alese si un magnetism personal aparte.
Am avut prilejul sa-l ascultam, sotia mea si cu mine, in cateva randuri pe aleile umbroase ale acestei pitoresti oaze de pace si liniste spirituala. Erau adevarate prelegeri tinute ca intr-un amfiteatru in fata a doi auditori care il urmareau cu evlavie, intr-o lume ce parea desprinsa de realitate, departe de jungla primitivismului si instinctelor primare care se desfasurau la mare distanta, acolo unde luptaseram sa faurim o lume mai dreapta si mai buna si unde visele noastre au fost in mod brutal spulberate.
I-am respectat convingerile national-crestine si mi-a respectat convingerile mele crestin-democrate. Aici, in acest oc mirific unde vin an de an romani din toate colturile lumii s-a nascut marea noastra prietenie line Analist politic de mare finete, Zahu Pana a identifcat si condamnat in termeni duri, factorii implicati in prabusirea economica, sociala, politica si morala a Romaniei, militand pentru o reforma radicala a societatii din "Cea mai iubita dintre tari, careia "i-a jertfit toti anii tineretii",cum marturseste intr-o poezie conceputa in inchisoare..

Darz si neinfricat, nu si-a renegat niciodata crezul politicsi nici credinta in Dumnezeu. Cei care l-au cunoscut indeaproape mi-au marturisit ca una din marile lui calitati consta in faptul ca stia sa ierte.
Profund religios i-a iertat pe acei cativa care, incomodati de statura lui morala , la inaltimea careia nu au putut ajunge, l-au denigrat. El a trecut insa cu zambetul pe buze peste toate aceste vicisitudini carora nu le-a dat importanta.

Personalitate complexa, Zahu Pana a intreprins temeinice studii istorico-lingvistice cu privire la dialectul vorbit de populatia de origine romana cunoscuta sub numele de aromani, din randul caroa isi tragea obarsia. Bine documentat, el a combatut cu argumente stiintifice care reflectau realitatea obiectiva, afirmatiile unor conationali care considerau aceasta populatie drept o nationalitate cu identitate proprie, o minoritate etnica. De curad acestia au cerut ca in Parlamentul Romanei sa li se rezerve locuri cum au si alte minoritati nationale.

Intr-un studiu intituat "LIMBA SAU DIALECT", Zahu Pana face urmatoarea mentiune: "Toate studiile lingvistice atestate de Academia Romana- si insusite de forurile lingvistice internationale- au stabilit ca vorbirea aromanilor, sau macedo-romanilor, este un dialect al limbii romane, al doilea ca importanta , dupa dialectul daco-roman, pe structura caruia s-a format limba romana, inaintea dialectelor megleno-roman si istro-roman." Cunoscator al istoriei moderne a Romaniei, in articolul intitulat "CADRILATER", el raspunde celor care considera acest teritoriu o anexiune obtinuta in anul 1913, mentionand precizarile istoricului Vasile Parvan in acest sens: "Cu mult inainte ca Dacii din Dacia sa se faca romani, Dacii din Dobrogea au inceput sa vorbeasca latineste". In sustinerea teoriei sale, Zahu Pana preia urmatorul pasaj dintr-un articol al lui Simion Mehendinti: "In 1878 cand s-au tras hotarele Dobrogei Noi -afara de Turci in cetati si in tinutul Deliormanului- pe amandoua malurile Dunarii se auzea numai limba romaneasca...Balcescu-ca unul care calcase mai tot pamantul romanesc si cunostea nu din carti , ci din vedere poporul romanesc - trecand spre Constantinopole, intreba cu mirare: unde-s Bulgarii? Iar Carol I marturiseste ca pana la Plevna n-a vorbit cu localnicii altfel decat romaneste." Putem afirma ca Istoria Romanilor din Patrie si din afara ei, a fost a doua mare pasiune a lui Zahu Pana. .

Poezia, marea lui pasiune, careia i-a inchinat cea mai mare parte a vietii, era, dupa cum marturiseste in prefata volumului "Poezii din Inchisori", " cel mai puternic sprjin moral al celor inchisi".. Unul dintre poetii pe care i-a venerat, dupa Eminescu, a fost Radu Gyr. din creatia caruia a publicat in acest volum 60 dintre poeziile compuse de el in detentie.

Cu putin timp inaintea trecerii lui in eternitate, Zahu Pana a publicat o exceptionala biografie a mentorului sau spiritual, poetul Rad Gyr, caruia i-a fost dat "sa urce povara geniului sau spre cele mai grele trepte spre inaltare", cum scrie el la inceputul articolului. Pe acest poet, care, "dela Eminescu incoace nici un altul n-a fost mai cunoscut si n-a avut un destin mai tragic", a avut sansa a-l intalneasca in temnita dela Aiud, unde Zahu fusese trimis disciplinar dela Canal. Radu Gyr, bolnav, era internat in sectia TBC, dar se intalneau in timpul pauzei "de aer" si schimbau impresii legate de pasiunea lor comuna pentru poezie si despre viata din linia intai a frontului rasaritean unde fusesera trimisi amandoi pentru asa zisa "reabilitare".
In temnita dela Aiud l-au regasit amandoi pe Dumnezeu si pe Mantuitorul notru Iiss Christos care le-a adus o raza de lumina in intunericul din celular.
La Aiud i-a ascultat Zahu Pana celebrele poeme compuse in detentie, poeme transmise prin alfabetul morse dela celula la celula si a memorizat o mare parte dintre ele. Primul capitol din Volumul "POEZII DIN INCHISORI", intitulat "Ctitorii", este dedicat creatiilor lirice scrise in detentie de Radu Gyr si Nichifor Crainic.

Acesta a fost Zahu Pana. Dupa o viata pusa in slujba dragostei de Neam si Tara si marei lui pasiuni, literatura, acest "print al poeziei", cum a fost numit de contemporani, s-a stins din viata in anul 2001 in plina activitate creatoare, lasand in uma lui un gol imens si regretele celor care l-au cunoscu si au apreciat demnitatea, talentul si vasta lui eruditie.
Avea in proiect sa scrie un al doilea volum de poezii din inchisori dar timpul nu a mai avut rabdare si nu l-a mai asteptat.
Fara aportul si prezenta lui nimeni nu s-a mai incumetat sa redeschida acest capitol al poeziilor concepute in temnitele din Romania, proiectul ramanand o alta dorinta a lui nerealizata.
Din fericire, dragostea si pasiunea lui pentru poezie au fost transmise unui alt membru al familiei sale, poeta Florica Batu-Ichim, care i-a preluat stafeta, purtandu-i flacara spre Constelatia Lirei, acolo unde Zau Pana si-a ancorat corabia viselor... .

Pt Observatorul - George Georgescu / Ottawa




George Georgescu     7/22/2017


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian