Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Primul vestitor al primăverii ¬¬- Mărţişorul

Mărţişoarele, aceste miniaturale obiecte simbolice cu valoare sentimentală (înfăţişând trifoi cu patru foi, potcoave, coşari, floricele, fluturi, buburuze, fundiţe etc. etc.) legate cu un şnur împletit din două fire, roşu şi alb, reprezintă o frumoasă tradiţie a românilor, ca şi a unor populaţii învecinate.
Aşadar, de 1 Martie domnii au datoria morală să ofere mărţişoare, iar domniţele să le accepte cu toată dragostea, fiindcă ele reprezintă primul sol al primăverii !

Cu gândul la reprezentantele sexului frumos

Dacă ne luăm după calendar, nu neaparat după cum se prezintă capricioasa vreme, data de 1 Martie reprezintă pragul dintre două sezoane antagonice. Abia peste trei săptămâni - odată cu Echinocţiul de Primăvară - va veni cu adevărat şi din punct de vedere astronomic anotimpul regenerării naturii. Însă ziua de astăzi are dincolo de conotaţiile meteorologice o semnificaţie specială în simbolistica românilor: este prilejul ca bărbaţii să dăruiască reprezentantelor sexului frumos un Mărţişor şi un buchet de ghiocei, urmând ca pe 8 Martie să le fie dedicată o altă sărbătoare specială - Ziua Femeii.
Marţişorul a fost din vechime socotit un simbol al primăverii, al trezirii naturii la viaţă. Iniţial era întruchipat de o monedă, apoi a luat forma unui mic şirag din pietricele de râu vopsite în alb şi roşu. Treptat s-au diversificat atât forma şi tematica figurinelor legate de clasicul şnuruleţ bicolor, cât şi material din care erau confecţionate mărţişoarele. Astăzi s-a ajuns la o gamă incredibil de mare, realizându-se din lemn, cânepă, os, pâslă, stofă, piele, textile, sticlă, ceramică, hârtie, carton, plastic, metal, dar şi din pietre semipreţioase sau chiar din… argint şi aur.

Inspiraţie debordantă

Fantezia creatorilor e nebănuită. În anii din urmă, mai ales, a înflorită o mică „industrie” de artizanat în domeniu, în care au intrat nu doar meşteşugari populari ce imaginează şi produc efectiv asemenea creaţii, dar şi artişti plastici şcoliţi, profesionişti ai frumosului.
Putem să menţionăm din prima categorie şi câteva nume de meşteri amatori pe care i-am cunoscut de-a lungul timpului la diferite manifestări de turism sau expoziţii cu produse tradiţionale, ca să nu mai vorbesc de cuprinzătorul ”Târg de Mărţişor" organizat în această perioadă la Muzeul Satului din Bucureşti: Vasile Tudose din judeţul Argeş (artizan de miniaturi sculptate în os), Maria Boriceanu din părţile Buzăului (specialistă în confecţionarea mărţişoarelor ce fac trimitere la portul popular din zonă), Ion Popica din Covasna (făurar al unor obiecte artizanele de mici dimensiuni din lemn), Tudor Popa din Giurgiu (prelucrător de ceramică), Olga Istrate din Bucovina (creatoare a figurinelor din pâslă fină), Elena Stan din Constanţa (confecţionera unor animăluţe şi păsări din hârtie presată şi carton lăcuit), Florin Ionescu din Timişoara (produse din pielărie), Maria Popov din Basarabia (mici articole croşetate) sau Sanda Irimia ( podoabe din mătase şi pene), Marius Nicolae din Capitală (creator de produse handmade unicat din materiale semipreţioase) etc.

Bun gust, dar şi...kitsch-uri

Dar pe lângă vorbe frumoase, trebuie să fim obiectivi şi să precizăm că tarabele volante de pe trotuarele din Bucureşti şi din marile aglomerări urbane ale României sunt invadate pe lângă mărţişoare izbutite şi de multe kitsch-uri. Poţi vedea mormane de... chinezării din plastic, alamă, sticlă, pânză, nişte făcături de duzină, cărora li se atârnat un şnur bicolor.
Cine însă iubeşte bunul gust şi arta adevărată ştie unde să caute. Şi, mai ales, CE să aleagă.
Am admirat şi de data aceasta câteva piese valoroase, adevărate bijuterii, care pot fi purtate ca obiecte de podoabă la modă în restul anului, drept broşe, pandantive, medalioane ş.a.m.d.
Producătorii cu blazon din domeniu şi-au făcut deja site-uri de specialitate, etalând modele proprii, precum şi materialele utilizate, majoritatea ecologice. Sigur, preţurile unor asemenea mărţişoare-unicat sunt mai mari. Fiindcă reprezintă o creaţie originală, autorii lor debordând de fantezie şi oferind spre vânzare adevărate opere de artă miniaturale. Desfacerea lor se face civilizat doar prin magazinele Fondului plastic şi în cadrul raioanelor de artizanat ale unor supermaket-uri, nu la colţ de stradă, cum e cazul produselor de...doi lei (la propriu).
„De Mărţişor. Târg cu tâlc...”

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti organizează în aceste zile, mai precis în perioada 27 februarie - 8 martie 2017 tradiţionala manifestare expoziţională intitulată semnificativ „De Mărţişor. Târg cu tâlc...”, un loc unde se găsesc cele mai variate şi reuşite creaţii.Târgul își propune promovarea vechiului obicei al dăruirii de 1 Martie a micilor obiecte artizanale cu rol protector, stimulând creativitatea, originalitatea şi inspirația autorilor.
Numeroşii vizitatorii pot cumpăra mărțişoare de o mare variate, atât tradiţionale, de la meşteri populari, cât şi mărțișoare inedite, realizate cu multă imaginaţie și din materiale neconvenționale, de către artişti plastici și studenți. Deși mărțișorul și-a schimbat forma în timp, și-a păstrat esența de simbol al protecției, fertilității.
Se înţelege, producerea mărţişoarelor nu e o mare „afacere” şi nimeni nu s-a îmbogăţit din aşa ceva, intrând în actualitate doar o dată pe an, pentru câteva zile! O doamnă în etate care pe lângă grija faţă de nepoţi se îndeletniceşte toată iarna cu confecţionarea mărţişoarelor, îmi spunea că este o muncă migăloasă, laborioasă, iar preţul abia acoperă costul cu materia prima. Nemaipunând la socoteală inspiraţia creatorului şi efortul depus. Totuşi, este mulţumită că lucrează acasă cât are chef, n-are condică de prezenţă şi câştigă un ban cinstit.

Moştenire de la geto-daci

Puţină lume ştie că geto-dacii cinsteau pe 1 Martie venirea Noului An, care avea numai două anotimpuri, iarnă şi vară. Dacă ne gândim bine, în ultimii ani şi pe la noi cam tot aşa a ajuns vremea, sezoanele de trecere fiind tot mai puţin delimitate.
Vorbind de simbolul primăverii, să spunem că Mărtişorul era socotit încă din acele străvechi timpuri un talisman menit să poarte noroc, fiind însoţit de urări de sănătate, bucurie, belşug. În calendarul ortodox 1 Martie figurează ca ziua Evdochiei (cu varianta Dochia).
Tradiţiile autohtone sunt foarte bogate la acest capitol. Să amintim ce scriam de Dragobete, pe 24 februarie a.c., când am afirmat că unele legende îl pomenesc pe chipeşul flăcău drept fiu al Babei Dochia, alt personaj intrat în folclor. Ei bine, mitul acestei femei ursuze încotoşmănată cu nouă cojoace, plecată cu turma la munte şi sfârşind tragic, are o legătură directă cu Mărţişorul. Puţin sunt tinerii care cunosc semnificaţia “Babelor”, adică a zilelor cuprinse în intervalul 1 - 9 martie. După care se intră în aşa-numitele zile ale “Moşilor”, care sunt, de regulă, ceva mai calde. Tot atunci are loc pomenirea morţilor şi sunt cinstiţi cei 40 de Mucenici - o Sărbătoare religioasă importantă, despre care vom relatata pe larg la momentul oportun.

Datini străvechi

În vechime figurina simbolică, legată cu un şnur format din două fire de lână răsucite de culoare roşie şi albă se dăruia nu doar fetelor şi femeilor, ci şi copiilor, tinerilor. Culoarea roşie specifică focului şi sângelui este asociată cu viaţa şi reprezintă femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor şi cu nuanţa norilor e specifică întelepciunii bărbatului.
Datina cere ca micul dar să fie oferit înainte de răsăritul soarelui. Înainte vreme mărţişorul se purta nu numai la piept, cum procedează femeile în vremurile contemporane, ci putea fi legat şi la mână. Regula cerea ca mărţişorul primit de la soţ, părinte, prietenul apropiat să se păstreze nu doar o zi-două, ci până când înfloreau cireşii, veneau păsările migratoare şi se auzea cântând cucul.
A existat o perioadă scurtă în care firul de culoare roşie fusese înlocuit cu unul … negru, ceea ce vroia să evidenţiaze mai pregnant antiteza sezoanelor rece-cald, iarnă-primăvară, a întunericului şi luminii.
În unele zone s-a păstrat datina ca fata de măritat să lege mai târziu mărţişorul primit de la alesul inimii de creanga unui pom din bătătură sau din livadă ca semn al înnoirii naturii, obicei menit să-i aducă noroc în viitoarea căsnicie şi belşug în gospodărie.
Obiceiuri populare

Există şi alte obiceiuri populare legate de prima zi a lui Mărţişor. Pe vremuri se practicau în multe localităţi din judeţul Covasna diferite ritualuri de alungare a iernii. De pildă, în satele Floroaia şi Sărămaş am întâlnit datina lovirii pământului cu maiul ca să apară …căldura şi să plece zilele friguroase, rostindu-se în acest scop anumite descântece .
Unii săteni obişnuiau ca semn al hărnicei să-şi etaleze în bătătură plugul, care mai întâi trebuia verificat şi trecut prin foc de către fierarul localităţii. Era momentul ce indica sosirea în curând a timpului pentru primele munci ale câmpului, a altor activităţi specifice din gospodărie.
000
…Să ne bucurăm că după o iarnă geroasă Mărţişorul anunţă, în sfârşit, venirea primăverii, fiind primul sol al minunatului anotimp.







Horia C. Deliu    3/1/2017


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian