Ziua Culturii Naţionale - Dor de Eminescu
…“Ar fi meritat un Nobel pentru literatură, dar acest Premiu nu se acordă postum”, afirma acad. Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, care a militat şi a reuşit cu sprijinul înaltului for, ca ziua de 15 ianuarie - când omagiem naşterea marelui nostru poet Mihai Eminescu - să fie legiferată drept Zi a Culturii Naţionale.
Parlamentul României a aprobat această Lege în anul 2010, iar în expunerea de motive se arăta: ''Ziua Culturii Nationale va fi o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar va reprezanta si o reflectie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.
"Cel mai mare poet pe care l-a ivit pământul românesc"
Aşa l-a apreciat pe Mihai Eminescu strălucitul istoric şi critic literar, George Călinescu, apreciere rămasă de referinţă.
“Eminescu a fost o personalitate copleşitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligenţă, memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci”, spunea pe drept cuvânt şi cărturarul Tudor Vianu.
Genialul creator a scris nu doar versuri, cum cred unii semeni mai puţin şcoliţi, ci şi proză, a efectuat traduceri, prelucrări şi adaptări, a avut proiecte dramatice, a creionat chiar şi o schiţă a gra¬maticii sanscrite, un dicţionar de rime. Toate acestea compun o operă vastă şi originală, lirică, nihilistă, eroică, fantastică, cosmogonică, didactică şi polemică care arată o minte iscoditoare, o bună educaţie filosofică şi o voinţă uriaşă de a stăpâni multe domenii.
Întreaga sa operă a fost influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, dar şi de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de sistemele de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant sau Hegel şi chiar de filosofia buddhistă, spun exegeţii.
“Cu mâine zilele-ţi adaogi”...
La Muzeul „Casa Mureşenilor” din Braşov s-a reluat în această săptămână interesanta manifestare artistică intitulată “Recitalul de la ora 5”. Pentru că se apropie data de 15 ianuarie - Ziua Poetului nostru naţional - întreg programul a purtat un titlu semnificativ: Dor de Eminescu.
Să rememorăm cu acest prilej câteva dintre versurile sale devenite emblematice pentru sentimental de eternitate: “ Cu mâine zilele-ţi adaogi/Cu ieri viaţa ta o scazi/ Şi ai cu toate astea-n faţă/ De-a pururi ziua cea de azi// Când unul trece, altul vine/ În astă lume a-l urma/ Precum când Soarele apune/ El şi răsare undeva// Se pare cum că alte valuri/ Cobor mereu pe-acelaşi vad / Se pare cum că-i altă toamnă/ Ci-n veci aceleaşi frunze cad” (...)
Se reia “Recitalul de la ora 5”
Recitalurile de acest gen sunt susţinute de artişti ai Operei braşovene, de adata aceasta implicându-se soprana Maria Petcu-Catrina, o valoroasă interpretă de arii din opere şi operete, dar şi de lieduri, muzică sacră, prelucrări de folclor în manieră clasică şi mai nou…romanţe, distinsa actriţă Nora Vlad, care nu o dată a recitat stihuri din creaţia nemuritoare a Poetului Nepereche. După cum se ştie, Nora Vlad nu doar rosteşte cu har poeme celebre, dar şi scrie la rându-i versuri încărcate de sensibilitate. Acompaniamentul realizat întotdeauna cu discreţie şi măsură îi aparţine cunoscutei pianiste Simona Patriche.
În program au figurat lucrări din creatia compozitorilor români Gheorghe Dima, Nicolae Bretan, George Stephănescu, Felicia Donceanu, Iacob Mureşianu, pe versurile poetului omagiat. De asemenea, o minunată piesă intitulată „Eminescu”, compusă de regretatul muzician basarabean Ion Aldea-Teodorovici, pe versurile marelui poet de peste Prut, maestrul Grigore Vieru, plecat şi el dintre noi mult prea repede.
Evenimentul muzical reprezintă un omagiu adus marelui poet român în preajma zilei sale de nastere, 15 ianuarie, şi deschide suita manifestărilor similare ce vor avea loc de acum înainte în fiecare zi de miercuri la „Casa Mureşenilor”.
O pioasă rememorare
Fac o mică parantează de culoare, pentru a spune că i-am cunoscut pe amândoi creatorii basarabeni pomeniţi mai sus cu prilejul unor festivaluri de anvergură din ţara noastră. Am rămas profund impresionat de convingerile lor patriotice, de respectul ce-l nutreau pentru valorile perene ale culturii române. Domniilor lor m-au tratat de fiecare dată cu multă prietenie, de aceea îi evoc cu dragoste şi respect.
În pofida uriaşei popularităţii de care s-au bucurat mereu în Republica Moldovă natală, iar după Revoluţie şi în ţara noastră, atât poetul Grigore Vieru, cât şi cantautorul Ion Aldea-Teodorovici, s-au manifestat de fiecare dată în faţa publicului, a cititorilor, ascultătorilor, a numeroşilor...fani ( ca să folosim o expresie încetăţenită) cu modestie nemimată, cu mult bun simţ. Însuşiri pe care le întâlnim tot mai rar în ziua de astăzi la unele persoane publice, aşa- zise „vedete”.
Întâlnire de suflet la „Casă a Mureşenilor”
Pentru cititorii care nu cunosc anumite date despre locul unde au loc aceste spectacole, să precizăm că importantul obiectiv cultural din municipiul de sub Tâmpa, anume „Casa Mureşenilor”, se află în centrul...centrului, chiar în Piaţa Sfatului. A luat fiinţă în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute comunităţii locale de către urmaşii amintitei familii. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural al acad. Iacob Mureşianu, proprietar şi redactor al “Gazetei Transilvaniei” între anii 1850-1877. Dar şi a lui Andrei Mureşanu, autor al versurilor Imnului Naţional al României, oferind statului spaţiul necesar organizării unui interesant muzeu. Instituţia devenită cunoscută între timp conţine o valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi mai ales o arhivă de o inestimabilă, numărând peste 25.000 de documente.
Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viaţa culturală şi politică a vremii lor, fiind astăzi o institutie autonomă şi un centru al memorialisticii braşovene şi naţionale.
Arhiva Muresenilor este unul dintre cele mai bogate şi importante depozite de de acte şi documente de familie. Conducând timp de mai bine de o jumătate de secol „Gazeta Transilvaniei”, cărturarii Mureşeni au corespondat cu toti fruntasii politici ai vremii lor, atât din Ardeal, cât şi din celelalte provincii locuite de români. Pe lângă corespondenta politică se găsesc numeroase manuscrise de valoare. Atrag atentia, în special, documentele legate de istoria Imnului National „Deşteaptă-te, Române”, versurile fiind aşa cum se ştie creatia nemuritorului Andrei Mureşanu.
Recitaluri extraordinare
Aşadar, data de 15 ianuarie a fost şi va fi întâmpinată atât în ţara-mamă, cât şi peste hotare de către românii iubitori de frumos prin numeroase manifestări dedicate Zilei Culturii Naţionale şi a lui Eminescu: recitaluri extraordinare de poezie şi muzică, vernisaje, lansări de carte, evocări, şezători literare etc.
…Pentru că tuturor ne este dor, nu-i aşa?, de “bădia Mihai”!
pentru Observatorul / Horia C. Deliu
|
Horia C. Deliu 1/13/2017 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.