Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiv� 2024
Articole Arhiv� 2023
Articole Arhiv� 2022
Articole Arhiv� 2021
Articole Arhiv� 2020
Articole Arhiv� 2019
Articole Arhiv� 2018
Articole Arhiv� 2017
Articole Arhiv� 2016
Articole Arhiv� 2015
Articole Arhiv� 2014
Articole Arhiv� 2013
Articole Arhiv� 2012
Articole Arhiv� 2011
Articole Arhiv� 2010
Articole Arhiv� 2009
Articole Arhiv� 2008
Articole Arhiv� 2007
Articole Arhiv� 2006
Articole Arhiv� 2005
Articole Arhiv� 2004
Articole Arhiv� 2003
Articole Arhiv� 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Ciclul comunitati din Toronto : Sarbatorile Evreilor

Ne-am indragostit de ea de cand intimplator ne plimbam prin vestitul parc “G.Ross Lord” si am auzit klezmer muzik care facea copacii sa tresalte.
Muzica in general nu lasa pe nimeni insensibil, dar mai ales muzica de vioara cred ca poate sa invie mortii. Cum puteam sa nu participam cand maestrii ai vioarei ne imbiau sa venim.
Si apoi focurile si cartofii copti pe jar cu unt ne-au cucerit cu totul.
Muzica klezmer este o muzica de rugaciune si a pornit in secolul 19 din Basarabia. Tot repertoriul actual este bazat pe ceea ce s-a compus acolo. Cantaretii de klezmer musik desi muzica era religioasa, bazata pe canturi din sinagoga, nu erau priviti bine de rabini pentru faptul ca artistii erau tot timpul in miscare si se asociau de multe ori cu populatia Roma- lautari.
Dmitri Shostakovich admira aceasta muzica si s-a inspirat din aceasta muzica dat fiind ca avea in ea raset si planset, sentimentele urcau si coborau .

Lag inseamna in limba Izraeli sau Ashkenazi numarul 33.
La evrei numerele au o mare importanta. Lag inseamna numarul 33 pentru ca sarbatoarea se tine in ziua 33 a Omer (Lamed= 30 plus gimel= 3).
Originea sarbatorii vine de pe timpul Rabinului Akiva ai carui 24,000 de studenti au murit de o boala necunoscuta.
Se sarbatoreste astfel sfirsitul bolii si acest lucru este scris in Talmud.

Talmud este o carte care inregistreaza discutiile rabinilor dupa anul 70 DC cand societatea iudaica a fost izgonita din Iudeea si a inceput sa isi documenteze traditiile.
Altii spun ca de fapt acesti oameni au murit nu de boala ci din cauza represaliilor cauzate de imperiul roman si de aceea se aprind focuri pentru a semnala razboiul.
Aceasta zi are si o alta semnificatie adica ziua in care a murit rabinul Shimon bar Yohai, mare invatator care a scris Zohar si a nascut iudaismul mistic.
Orasul in care se gaseste mormantul acestuia este Meron si acolo se serbeaza Lag Ba’Omer in mod deosebit.
Tot acolo se face Upsherin, taierea parului copilului de trei ani.
Evvreii asemanau omul cu un copac. Pana la 3 ani de zile nimeni nu putea sa se atinga de un copac, ca si de un om. Numai asa se asigura o crestere a copacului si a copilului ca sa fie trainici si voinici.
Lag Ba’Omer este acum sarbatoarea studentilor cand copiii se duc sa faca picnic cu parintii si aprind focuri (bonfires).

Rosh Hashanah este Anul Nou la evrei . anul aceste incepe pe 2 0ctombrie a.c.

In Torah este mentionata ca sarbatoarea in care se sufla din Shofar (un horn facut din corn de berbec) care este simbolic folosit ca sa trezeasca pe oameni din somn si sa le reaminteasca de judecata finala a lui Dumnezeu. Se face referire atunci la Psalmi 81:3 : “ Sunati din horn in prima zi a lunii, cand luna e acoperita pentru sarbatoare”.
Torah este o carte sfanta care a fost revelata lui Moise de catre Dumnezeu. Cuvantul inseamana “invatatura” “lege”.
Simbolic se arunca paine sau pietricele in apa curgatoare ca si cum ai arunca pacatele acolo. Poate de aici a venit obiceiul de a arunca monede in fantani.
Se mananca miere si mere ca sa fie ceva dulce, anul nou sa fie dulce sau se mananca ceva care face referire la cap: limba, carne de la cap ca sa fie inceputul, capul.
Traditional se mancau rodii. Abia in Evul Mediu s-a introdus mierea si merele ca mancare traditionala. Nelipsita este painea Challah care se mananca de obicei de sarbatori. Este o paine impletita care trebuie sa fie binecuvantata cu o rugaciune. De data asta are forma rotunda ca sa simbolizeze anul intreg.
De obicei challah nu contine produse lactate dat fiind ca legea evreiasca nu permite amestecarea carnii cu produse lactate. Dat fiind ca vineri si sambata se maninca carne atunci painea nu trebuie sa contina produse ca unt sau lapte.

Purim este o sarbatoare care dupa cum mi-au marturisit unii evrei este cea mai vesela dintre toate. Sarbatoreste victoria asupra complotului lui Haman de a elimina pe toti everii din imperiul persan. In legatura cu aceasta puteti citi din Biblie “Cartea Esterei”. In aceasta zi trebuie sa asculti cartile sfinte, trebuie sa dai pomana la saraci, sa mananci o masa festiva si sa imparti daruri la prieteni. La aceasta sarbatoare se face zgomot mare cand se pomeneste in Biblie numele lui Haman. Ne aducem aminte ca scotienii faceau mare zgomot cand venea Anul Nou ca sa sperie duhurile rele. Unii folosesc “ra’ashan” un fel de jucarie care face zgomot mare sau se tropaia din picioare ca sa se faca zgomot in sinagoga. Cu ocazia aceastei sarbatori se fac procesiuni cu oameni mascati. Mastile au fost introduse in secolul 15 datorita influentei carnavalului roman.
Mancarurile traditionale sunt HOMENTASHEN (buzunarele lui Haman) care noua ne plac foarte mult: triunghiuri care sunt umplute cu mac sau dulceata.

Sa revenim la Hanukkah.

Este Sarbatoarea Luminilor. Iata din nou ca lumina are din nou un loc aparte. Am vazut mai devreme la indieni. Este o sarbatoare care tine 8 zile. In fiecare zi se aprinde o noua lumanare pana ce toate cele 8 lumanari de pe sfesnicul special- Menorah sunt aprinse. Este sarbatorita victoria lui Iuda Macabeul asupra imperiului Seleucid (din Siria) cand uleiul de lampa din templu ar fii trebuit sa arda numai pentru o zi dar a durat 8 zile. Acesta a fost un miracol al Domnului. A tinut 8 zile pentru ca atat dura ca sa se preseze si sa se consacre uleiul de masline care ar fii trebuit sa fie nou, ulei care era folosit pentru lampile care ardeau in templu. Antiohus IV a voit sa interzica cultul iudaic si sa ii faca pe everei sa se inchine la zeii greci. Macabeii s-au revoltat si au invins reusind sa isi apere dreptul de a avea cultul iudaic.

Dainurirea uleiului este o metafora a supravietuirii evreilor de-a lungul mileniiilor.
Este interesant ca sarbatorile evreiesti corespund cu cate o recolta. Sunt 7 recolte importante in Biblie: Pastele corespunde cu sarbatoarea orzului, Shavuot cu a graului, Sukkot cu cea a curmalelor, smochinelor, rodiilor si a strugurilor si Hanukkah cu cea a maslinelor.

Traditional se mananca latkesh, un fel de gogosi umplute cu cartofi mai ales in randul Ashkenazi. Aceste gogosi sunt prajite in ulei care amintesc de uleiul de masline.
Ashkenzi inseamna Germania in limba evreiasca din Evul Mediu. Ashkenazii sunt evrei care au trait in Europa.
Dupa ce se aprind lumanarile se joaca DREIDEL. Acesta este un zar special pe care este inscris pe fiecare parte” Nes Gadol Haya Sham” adica “ Un mare miracol s-a intamplat acolo”, Se joaca pe monede de ciocolata sau reale, pe nuci, stafide sau ciocolata.

Multi evrei poarta la gat sau au in casa HAMESH. Este o mana cu 5 degete( de fapt in limba evreieasca hamesh inseamna 5) care te protejeaza de spiritul rau, ochiul rau. Acest obicei este intalnit si la arabi unde se numeste HAMSA. Foarte multi arabi au numele de Hamza.

De asemeni multi evrei poarta la gat un simbol care inseamna CHAI. Traducearea ar fii viata. Este compusa din literele HET SI YOD. Se crede ca cuvantul inseamna si cifra 18 care aduce noroc. Este obiceiul ca de sarbatori religioase sau chiar la nunti sa se ureze” “l’Chaim” care inseamna sa ai viata, ”Sanatate” “ Sa traiesti”.

Despre alte sarbatori ale comunitatilor din Toronto cu alta ocazie.
























rubrica de Dana Mateescu     10/2/2016


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian