Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Tablete pentru prieteni : Iubirea de sine

Existentialistii cred, dacă nu mă-nsel, că ei sunt cei care au emis formula oarecum surprinzătoare: "omul este un rezultat, nu un participant" în ceea ce priveste viatza lui....Si această afirmatie au facut-o pe cale ratională, căci în acea perioadă DNA-ul abea fusese descoperit de Crick si Watson!; cu alte cuvinte, afirmatia lor nu avea o bază biologic, ci una pur filosofică.

Cum s-ar traduce cu alte cuvinte gândirea lor?

Datorita faptului că biologii încă nu au reusit să creeze o celulă vie, aforismul lui Harvey rămâne în întregime adevărat: orice celulă vie deriva dintr-o alta celulă vie-omnis celulla ex celulla; astăzi se admite fără nicio îndoială că omul, ca si celelalte vietuitoare multicelulare, mosteneste câte jumatate din patrimoniul genetic cromosomial de la fiecare din părinti; contibutia personală la propriul patrimoniu genetic al fiecărui individ este nulă; contributia este numai a părintilor; deci fiecare din noi provine din patrimonii genetice diferite –de la cei doi părinti contributori- dar străine de noi; cu alte cuvînte, suntem "aruncati" într-o entitate nouă, dar provenim din două surse diferite si străine de noi si străine una de alta din punct de vedere genetic .

Si totusi, ca indivizi, simtim că suntem ..noi, că ne apartinem, că alcătuim o entitate care functionează ca un tot, că sunterm unici -nici măcar gemenii nu sunt perfect identici- si avem constiinta că suntem -fiecare în parte- o ...persoană, diferită de parintii respectivi si de restul lumii.

Dar la acesta constatare se ajunge tardiv în viata omului - animalele fiind total lipsite de aceasta atributie- si cere cel putin 18-20 de ani ca să se implementeze. Asa se explică faptul că la copii si adolescenti nu exista constiinta persoanei, aceea a "eului" care se formează treptat si ajunge ca o prezentă psihică abea în jurul vârstei de 20 de ani.

Cum se ajunge la constiintză, "constiinta persoanei" sau "constiinta de sine" , nu este bine cunoscut; un fapt constatat este acela că acel complex freudian controversat -id-ego-superego- se structureaza si el progresiv prin influentza mediului asupra individului în intervalul dintre nastere si maturizare (în jur de 20 de ani) si ajută în acelasi interval de timp la stucturarea constiintei -de sine si morale- a individului. Aceasta nouă achizitie a psihicului uman -constiintza în genere- care ocupă în complexul freudian domeniul ego-superego si are rolul de control moral si logic ce se exercită chiar si în domeniul id-ului (impulsuri, înstincte etc) îsi poate exercita actiunea asupra psihicului individual numai în stare de "constientizare" a omului; constiintza este modificata sau anulată ca efect în stare de somn, sub actiunea drogurilor, a traumatismelor cerebrale grave, a bolilor inflamatoare sau degenerative ale sistemului nervos central ,etc.

Omul nu este deci constient de faptul că e beneficiarul actului de fuziune a hemi-grupurilor genetice străine lui, dar în schimb devine constient prin intereactiunea psihică si fiziologică cu mediul a faptului că el este o "entitate" - un "tot" si că supravietuirea lui este conditionată de modul în care el reuseste să domine relatia cu natura si cu societarea; simplu spus, datorită contiintzei si cunoasterii, omul stie că dacă nu ia decizii potrivite, el este învins în lupta cu viatza. Deaceea protectia lui însusi –“taking good care of himself”- a devenit o conditie indispensabilă supravietuirii, iar actionarea judicioasă ducând la rezultate pozitive, înseamnă auto-apreciere sprijinită pe analiză obiectivă, ambele ducând la construirea a ceea ce numim "self-esteem ".

Cel care are constiintă de sine si self-esteem înseamnă că ...se iubeste, fapt care în cadrul decentei morale reprezintă o calitate a individului, dar care în cazul în care devine o trăsătură excesivă sau obsesională, duce la dezordini psihice, ca în narcisism.

Pentru a ne fi nouă si societătii folositori, e bine să ne auto-iubim în limitele decentzei admise de societate, dar să ne ferim de excesele la care psihicul omenesc este expus, căci în acest caz societatea în care trăieste un astfel de îndivid poate să-l distrugă.

. Toronto/










Dr. Dînu Dimitriu     9/4/2016


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian