Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente Despre noi / Contacte Evenimente Culturale   Rom�nii de pretutindeni Puncte de vedere Pagina crestinã Note de carierã Condeie din diasporã Poezia Aniversari si Personalitati Interviuri Lumea nouã Eternal Pearls - Perle Eterne Istoria noastrã Traditii Limba noastrã Lumea în care trãim Pagini despre stiintã si tehnicã Gânduri pentru România Canada Press Stiri primite din tara Scrisorile cititorilor Articole Arhiv� 2024 Articole Arhiv� 2023 Articole Arhiv� 2022 Articole Arhiv� 2021 Articole Arhiv� 2020 Articole Arhiv� 2019 Articole Arhiv� 2018 Articole Arhiv� 2017 Articole Arhiv� 2016 Articole Arhiv� 2015 Articole Arhiv� 2014 Articole Arhiv� 2013 Articole Arhiv� 2012 Articole Arhiv� 2011 Articole Arhiv� 2010 Articole Arhiv� 2009 Articole Arhiv� 2008 Articole Arhiv� 2007 Articole Arhiv� 2006 Articole Arhiv� 2005 Articole Arhiv� 2004 Articole Arhiv� 2003 Articole Arhiv� 2002		Informatii Utile despre Canada si emigrare. Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online. Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul! Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online
	Je meurs de soif auprès de la fontaine Je meurs de soif auprès de la fontaine Le ciel accroche mes paupières pesantes L'eau est vive, claire, pure, Je brûle,la soif me séche la bouche Mais je ne désire pas prendre une tasse Le geste lui-même est un serment Je meurs de soif auprès de la fontaine Le ciel accroche mes paupières lourdes L'eau est vive, claire,pure Mais je ne veux pas prendre une tasse Le geste lui-même est un serment C'est la malédiction qui nous a réunis Dans cette vie de péchés lourds La lune du soir s'y brûle Plongeant dans l'eau douce, Mais, je ne me plains pas Je suis mort de soif comme un chameau J'entends le gargouillis de l'eau Les étoiles d'automne tombent comme des fruits mùrs C'est la malédiction qui nous a réunis Dans cette vie de lourds péchés & C'est le temps des cerises mûres Ecoute comment se heurtent entre elles les étoiles de la nuit Je te cueille un panier de pensées, comme des fruits. Le ciel s'est appuyé sur le front d'une montagne C'est le temps de cueillir camomille et bleuets De cueillir dans l’herbe un petit panier d'étoiles Pour te faire un collier, Tant que j’ai le temps, tant que je peux espérer… Et je veux aussi te ramener un troupeau de nuages duveteux Pour que tu puisses faire des beignets. Et de ces agiles méchantes fées, Un peu de poudre douce d’étoiles… Et dansant sur ma tempe, que tu ralentisses le temps, Car j’entends déjà le vieil ascète, Qui me séduit avec une éternité, Ecoute comment se heurtent entre elles les étoiles de la nuit… Si soarele a scăpătat (Sonete disperate) Frate Pitut, iartă-mă că plâng (în memoria lui Gheorghe Pitut) Si soarele a scăpătat Pe după dealul cu spinarea Înfiptă-n ceruri precum marea Învolburată pe-nserat Si a căzut din cer lumina S-au stins si stelele cernite Si toate par a fi silite Să dea numai pe mine vina & Dar eu sunt umbra, nu culoareaJe meurs de soif auprès de la fontaine Le ciel accroche mes paupières pesantes L'eau est vive, claire, pure, Je brûle,la soif me séche la bouche Mais je ne désire pas prendre une tasse Le geste lui-même est un serment Je meurs de soif auprès de la fontaine Le ciel accroche mes paupières lourdes L'eau est vive, claire,pure Mais je ne veux pas prendre une tasse Le geste lui-même est un serment C'est la malédiction qui nous a réunis Dans cette vie de péchés lourds La lune du soir s'y brûle Plongeant dans l'eau douce, Mais, je ne me plains pas Je suis mort de soif comme un chameau J'entends le gargouillis de l'eau Les étoiles d'automne tombent comme des fruits mùrs C'est la malédiction qui nous a réunis Dans cette vie de lourds péchés & Auzi cum se izbesc fluturii de noapte E vremea cireselor coapte. Auzi cum se izbesc fluturii de noapte! Îti culeg un cos de gânduri, ca pe niste fructe. Cerul s-a sprijinit de fruntea unui munte. E timpul să culegem musetel si albăstrele. Să adunăm din iarbă un cosulet cu stele, Din care să îti fac un colier, Cât mai am timp, cât mai pot să sper... Si mai vreau să-ti aduc o turmă de nori pufosi, Ca să ai din ce să faci gogosi. Si de la zvârlugele alea de iele Putină pulbere dulce de stele... Si, dansând pe tâmpla mea, să dai timpul mai încet, Că deja îl aud pe bătrânul ascet, Care mă amăgeste cu o eternitate... Auzi cum se izbesc fluturii de noapte! & Poem BAROC DOI Am reusit, in fine, sa construim, o, zei, Un cerc perfect cu laturi ca patratul Si-o sa va dam o fata de zar cu cifra trei Sa ne iertati definitiv pacatul Priviti ce armonie s-a revarsat din unghiuri, Din linii verticale si fara rotunjimi, Care ne trag din umbra catifelate junghiuri Ferite de ispite cu drepte-mprejmuiri. Cu dogme, ilustratii pierdute intr-o gara In care n-a oprit vreodata nici un tren. Sirena ne sfîsie amurgul ca o fiara Greu de inchis în miezul anostului catren. & Strânge-mă la pieptul tău (Gabrielei, iubitei mele) Strânge-mă la pieptul tău Si ucide-mă c-un vis Hai să fim perversi, iubito, să fugim din paradis Eu rămân, rămân în tine – blând, supus si nătărâu E atât de dulce mierea ce mă-neacă si-s nebun De atâta frumusete sufletească mă sufoc Tu mă mângâie trupeste, mângâerile-ti întorc Ce-ar fi viata fără tine si parfumul tău - un fum? Peste pântecul tău dulce mă aplec îndrăgostit Tu esti o minune vie, eu sunt cel ce te-a iubit Si mă lasă, mă mai lasă, să mă pierd printre arini Tu suspini, mă strângi în brate, mă scufund adânc în tine Tremuri si dulceata vietii curge-n valuri cristaline Când te frângi ca ceru-n două si pe umăr îmi suspini & À perte de vue À perte de vue Se-ntinde marea Pân' departe în infinit À perte de vue Nisipul plajei Pe cerul zilei arde cumplit À perte de vue Sunt numai nimfe Albe ca laptele ce-a clocotit À perte de vue Noi doi în valuri Îngeri sau demoni ne-am nemurit! & Oare păpădiile iubesc? Delicată păpădie Cresti la mine în livadă, Vin îngerii să te vadă, Sfioasa mea păpădie. Stai în iarbă ca un vis Si îmi dai, sfioasă floare, Din parfumul tău din care Beau doar zeii-n paradis. As sorbi cu lăcomie Din pocalul tău de floare, Dar îl strângi între picioare, Fată mare, păpădie... & Ai plecat... Ai plecat… cred c-am plins… Diafana si dulce… Un aveam un raspuns Sub un cer ca o cruce... Si acum... ce sa sper?! N-am stiut sa exist... Azi sint singur si pier In tacere si trist... Azi respir si mai sint... Miine vine un val... Adus poate de vint Pe o coama de cal… Sa respir mai incerc, Sa te-astept… s-a afirsit… Lumea nu e un cerc, Ci un biet infinit... Ce de visuri aveam... N-am stiut ca visez... Disperat te iubeam, Precum Soimul Maltez… Si regret c-am trait… Si respir ca in vis... Poate ca te-am ranit... Si de-aceea ti-am zis… Ai plecat… cred c-am plins… Diafana si dulce… Nu aveam un raspuns… Sub un cer ca o cruce... & Poem BAROC UNU Bucati imense dintr-un zid de flori, Cu mila darimate de zorii unei zile De care-mi aminteam ca de culori Aduse-n noaptea cruda de camile Pe-acele vagi carari sau iluzorii Drumuri care cadeau pe-un colt de cer Scrisnind în ritmul tandru al culorii Care destrama visul în voaluri de mister Nebun de-ar fi Olimpul, i-ar lepada pe zei? Nicînd infiorarea acelor jocuri pure Nu va sminti gindirea grotestilor atei Care stiau in taina din glorie sa-si fure Si prefacuti în stane ningeau pe cer cu stele Povestile porcoase aveau un iz divin Atunci cind din zapada confectionau inele Urlau de fericire si disperati beau vin Si iata ca poemul isi trage peste pintec Un voal plin de sfiala fecioarelor perene In care nu patrunde nici izma unui cintec Cind ele dorm suave si goale intre perne. & Poem BAROC TREI Cînd noaptea se crapặ-ntr-o stea ca o parặ Lirismul bezmetic tine loc de breloc Si-nghesuita-n rama acelui gînd de fiarặ, Aud cum nesfîrsirea îmi zice "N-am, bre, loc!" Dar fặ-ti un loc în locu-i, un templu mai hidos Decît o tusặ finặ de pensulặ pe-o fatặ, Care s-a smuls din rama perfidului colos Ca umbra ce-nfloreste abia spre dimineatặ. Īn timp chiar si gîndirea e verde sau amarặ, Ca pasặrea din visul cu îngeri care zboarặ Cu aripi de zặpadặ si scrîsnet de vioarặ Īn care-si pierd duhoarea sfielnicặ de fiarặ Iar muza, coloratặ, fardatặ chiar strident, L-a violat pe zeul oceanelor si-ndatặ Acesta si-a ras barba si i-a zids decadent: Tu esti ceva în jurul unui bujor de fatặ. FIN Ioan Lila    8/8/2016 Contact: Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |   created by Iulia Stoian