Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Atitudini : Alan Greenspan sau Papa Francisc ?

2. PRETUL PROGRESULUI

Dacă, asa cum afirmă Greenspan în autobiografia sa, un milion de cetăteni ai Statelor Unite îsi pierd săptămânal locul de muncă datorită “distugerii creatoare”, aceasta înseamnă că în medie fiecare membru al fortei de muncă americane devine somer din trei în trei ani. Deci un tânăr aflat la începutul carierei, si care si-a ales meseria din pasiune, trebuie să fie pregătit să renunte curând la ea si să fie gata să-si schimbe periodic profesia – cu toate ajustările necesare (stil de viată, domiciliu, lipsa unui câstig pentru o perioadă indefinită, re-profilare profesională, etc.) – de minimum opt ori în viata lui activă. Fireste că de la înăltimea eterată a celei mai puternice pozitii financiare, această instabilitate si stresul ce o însoteste par nimica toată. Mai ales că schimbările continui nu l-au atins personal pe presedintele Rezervei Federale si salariul său a crescut mereu de-a lungul a nouăsprezece ani ca să tină pasul cu inflatia. Dar la baza piramidei efectele sunt cu totul diferite fiindcă somerul, atunci când are norocul să găsească de lucru, începe adesea cu un salariu inferior. Starea de nesigurantă explică în parte lipsa de interes pentru muncă a tinerei generatii si, ceea ce este mai grav, deteriorarea sănătătii societătii contemporane. Conform statisticilor oficiale în Statele Unite 30% din populatie este în prezent diagnosticată cu depresiune mintală (se presupune că cel putin 80% dintre cei afectati rămân ne-diagnosticati) iar numărul bolnavilor creste cu 20% pe an, majoritatea cazurilor fiind someri si divortati. S-ar părea că prosperitatea financiară nu aduce fericire nicăieri fiindcă boala constitue o problemă globală, în lume existând peste 121 de milioane de oameni ce suferă de depresiune mintală.

Fără îndoială că progresul tehnologic atrage modificări radicale în economie,
contribuind uneori si la îmbunătătirea standardului de viată, dar ca orice întreprindere omenească schimbările sunt susceptibile manipulărilor si nu totdeauna au în vedere binele omenirii, ci profitul unei minorităti. Astfel, apar deseori pe piată produse noi cu efecte dăunătoare al căror consum este stimulat artificial. Un exemplu extrem sunt drogurile, afacere globală cu pondere bănească enormă. Tehnologia chimică modernă permite acum traficantilor să amestece în mici laboratoare heroină sau marijuana cu fentanyl, un puternic analgezic letal chiar în cantităti infime, cu intentia de-a provoca dependenta cronică a consumatorilor. Numai în British Columbia au murit în primele cinci luni ale anului curent 54 de persoane din cauza acestui cocktail ucigas. Totusi comertul ilegal cu droguri continuă, anumiti politicieni străduindu-se să-l legalizeze. Insă sinistre se întâmplă chiar si pe piata legală, sursa fiind bunurile de larg consum (de exemplu alimente infectate cu Salmonella, colibacili, etc. sau automobile cu defecte ce declansează accidente).

De asemenea ar fi absurd să credem că migratia industriilor manufacturiere occidentale către China ar fi fost determinată de progresul tehnnologic si nu de ispita de-a exploata cu profit o numeroasă mână de lucru ieftină. Marea finantă nu a suferit, ba dimpotrivă. Peisajul urban de la Detroit, amintire a recentului seism economic, este însă mărturia tragică a ceea ce s-a întâmplat cu cei care si-au pierdut locurile de muncă.
Uneori întreprinzători arivisti, asa numitii lichidatori, care fac bani din nenorocirea altora, provoacă chiar ei “distrugerea creatoare” când nu pot realiza profituri în alt mod. Procesul a fost ilustrat cu măiestrie în filmul “Banii Altora” (Other People’s Money), jucat superb de trioul de asi Danny DeVito, Gregory Peck si Penelope Ann Miller sub regia canadianului Norman Jewison. Turnat în 1991, filmul excelent, dar care – fireste – nu s-a bucurat de popularitate, demonstrează felul cum operează Larry Garfield, un “corporate raider”, adică un afacerist specializat în cumpărarea fortată la pret redus (hostile takeover) a companiilor ce din diferite motive nu performează la bursă si ale căror bunuri sfârsesc apoi vândute la mezat cu câstig. Mai întâi speculatorul, folosind un program computerizat, identifică tinta: o companie ale cărei actiuni scad. Când actiunile victimei ating cea mai joasă cotă el cumpără masiv până ce devine actionarul majoritar. Actul final se joacă la adunarea generală a actionarilor unde discursurile celor doi candidati la conducere reflectă două versiuni de capitalism. Jorgenson, presedintele în oficiu, jucat de Gregory Peck, încearcă să salveze compania înfintată de tatăl său apelând la principiile traditiei manufacturiere americane si la responsabilitatea fată de angajati si comunitate, contrarii noului gen de capitalism financiar reprezentat de lichidator care nu creează produse sau locuri de muncă si este interesat numai să câstige bani. “Ucidem noi pe cineva fiindcă mort valorează mai mult decât viu?” întreabă el.
In răspunsul său, Garfield, jucat de DeVito, insinuează că înapoierea tehnologică a ucis compania si îndeamnă pe actionari s-o lichideze cât mai pot salva ceva. Nu este treaba investorilor să se îngrijească de angajati sau de comunitate ci să facă bani, iar el, Garfield, este singurul care îi poate ajuta. Când se trece la vot lăcomia triumfă si lichidatorul este ales presedinte al consiliului de conducere. Sfârsitul filmului este totusi fericit, deus ex machina fiind un constructor de automobile japonez care printr-un contract generos readuce compania pe linia de plutire. Dar viata de toate zilele nu este un film, iar dovada o fac întreprinderile reale din Connecticut, “Seymour Specialty and Wire” si “Gilbert and Bennett”, unde s-au filmat în 1991 scenele cu continut industrial, căzute de mult pradă “distrugerii creatoare”.
De vreme ce socialismul victorios în loc de paradis a creat iadul pe pământ, iar succesul capitalismului nu pare să aducă tuturor fericire ce ne-a mai rămas?

(va urma)

Penticton BC




Gabriel Watermiller    11/26/2015


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian