Fișe noi, dintr-un imens tezaur
Venerabilul critic și istoric literar Florea Firan își încântă cititorii, și în această toamnă, a anului 2025, cu o carte nouă (Voci feminine în literatura română, apărută la Scrisul Românesc Fundația-Editura) în care dă nu doar măsura capacităților sale de sintetizare extrem de riguroasă și, în același timp, creionatoare a unor tablouri biobibliografice reprezentative pentru viața și opera unor autori literari, ci și disponibilitatea responsabilă în ceea ce privește alcătuirea, pentru generațiile viitoare, a unei imagini echilibrate, corecte, nediscriminatorii în ceea ce privește viața literară românească.
Cele șase decenii de cercetare (nu mai înșirăm aici valoroasele cărți pe care le-a tipărit în acest interval de timp, am făcut-o cu alt prilej și este, oricum, o chestiune de notorietate) îi permit acum să străbată cu dezinvoltură labirinturile cele mai întortocheate ale vieții literare din varii perioade istorice. Acest fapt se datorează în cea mai mare măsură studiului neobosit și aprofundat, calităților native de răscolitor în lumea tăcută a documentelor și cărților, dar și faptului că a fost (și este încă, în ciuda celor 92 de ani pe care îi poartă cu bucurie și cu o energie molipsitoare) o prezență remarcabilă în viața civică și culturală din capitala Olteniei. Conducător multă vreme al forului diriguitor în treburile culturii în județul Dolj (Comitetul Județean pentru Cultură și Artă), profesor în învățământul preuniversitar și universitar, editor și conducător de revistă – sunt elemente care i-au permis intrarea în legătură directă cu mari personalități, facilitarea prezenței acestora în Oltenia și punerea lor în relație cu creatorii sau publicul iubitor de literatură, de artă și de cultură din zonă. Ca urmare, cercetările și scrierile sale trec dincolo de statutul unor prezentări seci, strict profesionale și îmbracă adesea o haină afectivă, cu croială mulată pe personalitatea sa.
Profesorul Florea Firan face apel, mereu, la toate sursele posibile, pentru a da obiectivitate scrierilor sale, dar (cel puțin în modul cum personal îl percep de decenii bune) domnia sa este, în sine, o sursă de informații, memoria (bine păstrată la această vârstă) este ca un hard disk de mare capacitate, iar fototeca personală și corespondența (mai ales din vremea când se scriau scrisori) pot să ocupe spații largi într-un eventual muzeu.
Tragerea semnalului că Oltenia este un areal demn de luat în seamă și în ale literaturii a făcut-o tânărul, pe atunci, Florea Firan, la începutul anilor '70, prin cartea De la Macedonski la Arghezi, o panoramare cum nu fusese alta (și nici nu a venit o alta, până acum, atât de sintetică și cuprinzătoare) asupra creației literare a zonei.
Au urmat, între alte importante cărți, monografii sau sinteze, volumele publicate sub titlul „Profiluri literare“ sau cele sub genericul „Amprente și voci”, în care autorul a făcut, față de prima carte, o altfel de radiografie, cu insistențe pe detalii și o mai aprofundată surprindere a trăsăturilor operei unor autori. Interesant a fost că, în cazul „profilurilor”, în partea principală a volumelor sau în adenda, a surprins și autori care se aflau la începuturile afirmării lor literare. E drept că unii dintre ei s-au pierdut pe parcurs, dar mulți au devenit voci inconfundabile în literatura română, confirmând spiritul intuitiv al autorului. Altfel de „voci“ ne sunt prezentate în volumul care a ajuns acum în mâinile noastre. Prin Voci feminine în literatura română Florea Firan nu doar că sesizează necesitatea evidențierii contribuțiilor feminine în acest domeniu, considerat vremea îndelungată un apanaj al bărbaților, dar și aduce argumente în ceea ce privește calitatea intrinsică a operelor literare create de femei în literatura română, unele dintre ele afirmate în condițiile riguroase ale culturii occidentale, mai ales franțuzești, altele înscriindu-se aici, în țară, în eșaloanele de frunte ale creației literare.
Volumul cuprinde 48 de biobibliografii, selectate atent, criteriul de bază fiind cel valoric, adăugându-se oarecum și ideea de a aduce în atenția cititorilor personalități literare care, în vârtejul vremurilor, au rămas într-un con de umbră. Ordinea în carte (un element care, în general, contează, atât pentru a înțelege demersul autorului, cât și ca mesaj subliminal privind ierarhizarea) este, de data aceasta, aceea a anului nașterii. Așa se face că volumul debutează cu Elena Ghica (Dora d’Istria), care și după orice alte criterii s-ar fi putut afla în această poziție, și se încheie cu o autoare relativ tânără, născută în 1965, Simona Popescu.
În textul introductiv, intitulat Literatura feminină – diversitate estetică, autorul ne sugerează totuși niște posibile grupări, fără a face o încadrare exhaustivă. Astfel, consideră că în secolul al XIX-lea Marta Bibescu, Ana Brâncoveanu, Elena Văcărescu sau Elena Ghica au fascinat Europa prin ideile lor progresiste și prin distincție intelectuală. În perioada interbelică vocile feminine au început să fie mai bine reprezentate în literatură prin autoare precum Hortensia Papadat Bengescu, Cella Serghi, Henriette Yvonne Stahl, Elena Farago, Lucia Demetrius, Otilia Cazimir sau Anișoara Odeanu. Din perioada comunistă sunt menționate scriitoare ale căror opere reprezintă uneori și o rezistență împotriva uniformizării culturale. Printre acestea se află Ileana Mălăncioiu, Mariana Marin sau Ana Blandiana. Emigrația (categorie de creatori asupra cărora domnul Florea Firan s-a oprit pe larg într-o carte anterioară), are și ea remarcabile voci literare feminine, precum Sanda Stolojan, Gabriela Melinescu, Mariana Șora, Sanda Golopenția, Roxana Eminescu sau cunoscuta Monica Lovinescu.
Pentru eventualii cititori ai acestei prezentări, care ar dori să știe ce cuprinde cartea în întregul ei, menționăm aici și celelalte nume asupra cărora s-a oprit autorul. Ele sunt Carmen Sylva, Iulia Hasdeu, Elena Farago, Alice Voinescu, Cella Delavrancea, Marta Bibescu, Lena Constante, Alice Botez, Magda Isanos, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Nina Cassian, Irina Mavrodin, Aurora Cornu, Nora Iuga, Ileana Vulpescu, Constanța Buzea, Angela Marinescu, Gabriela Adameșteanu, Dana Dumitriu, Alina Diaconu, Adriana Bittel, Ioana Ieronim, Adriana Babeți, Daniela Crăsnaru, Hertha Müller, Elena Ștefoi, Marta Petreu, Magda Cârneci, Mariana Codruț, Doina Ruști, Ana Maria Beligan, Carmen Firan, Ioana Pârvulescu, Ruxandra Cesereanu. Se cuvine menționat faptul că majoritatea textelor incluse în volum, unele într-o formă mai restrânsă, a fost publicate de-a lungul anilor în revista „Scrisul Românesc”, iar mai multor scriitoare criticul și istoricul literar Florea Firan le-a îngrijit și prefațat apariția unor cărți. Cu alte cuvinte, din bogatul tezaur de cunoștințe adunate în timp, profesorul are disponibilitatea de a ne mai împărtăși alte câteva, în formula care l-a consacrat.
Încheiem aceste note cu un gând care ne-a dat târcoale pe tot parcursul lecturii cărții. Există instituționalizată, chiar sub egida unei organizații internaționale respectabile, sintagma de „tezaur uman viu“, îndeosebi pentru personalități cu mari contribuții la transmiterea valorilor culturale tradiționale către generațiile actuale. Ei bine, dacă nu o să fiu judecat greșit, cred că istoricul și criticul literar Florea Firan, pentru volumul imens de cunoștințe pe care le deține și pentru modul cum a adus, timp de șase decenii, creația înaintașilor în atenția generațiilor de astăzi și de mâine, ar merita cu prisosință un asemenea titlu.
Mircea Pospai
|
Mircea Pospai 11/12/2025 |
Contact: |
|