Niște gânduri ...
Butch Wilmore și Suni Williams, cei doi astronauți americani blocați timp de peste nouă luni pe Stația Spațială Internațională (SSI), au amerizat marți seara cu succes în largul coastelor Floridei, la bordul capsulei Crew Dragon. Actorul american Robert De Niro va fi distins cu un Palme dOr onorific pentru întreaga carieră Marea Britanie a testat cu succes un nou motor pentru rachete hipersonice. 19 persoane au murit și 68 au fost rănite în orașul Krivoi Rog, în centrul Ucrainei, după ce rachete bailistice și drone rusești au lovit vineri seară un cartier rezidențial. Nouă dintre victime sunt copii.
Știrile ne cutreieră amalgamat, stîrnind în trupurile noastre, pe care le credeam firave, noian de trăiri, senzații, sentimente... Ne frământăm, disperăm, ne luptăm cu insomnia, cu depresia, suntem bulversați, grăbiți, mereu mai grăbiți, mai risipiți, stresați, vexați, terminați... Suntem?... Unde suntem?... Suntem aici, unde am fost dintotdeauna și vom fi, în patima acestei repezi treceri, într-o frază, într-o frunză, într-un grăunte de piatră, într-un strop de ploaie, ori într-un zâmbet, ori într-un gest... Și totuși, în preajma Paștelui, totul se topește, se diluează, se rarefiază ca un abur dus de vânt. Suntem numai noi cu noi, suntem numai emoția momentului acela... acela pe care îl purtăm cu toții ca pe o amprentă, care pentru o fracțiune de secundă ne arată calea, indiferent că suntem în stare să o vedem sau nu... Și totuși, în preajma Paștelui, pentru o fracțiune de secundă se face lumină și avem privilegiul vederii clare, al limpezirii și al liniștii de început de lume. Din te miri ce, memoria noastră țese sârguincioasă traiectorii pe care le străbatem supuși, ajungând, chiar dacă nu recunoaștem, la acea teribilă întâlnire cu noi înșine... Și totuși, în preajma Paștelui, revenim de fiecare dată din această provocatoare călătorie și ne așezăm cumințiți în ecoul clopotului care vestește lumina Învierii. Chiar și numai pentru o fracțiune de secundă, să ne simțim mai buni, chiar și numai pentru o fracțiune de secundă, să scrutăm zarea din care ne tragem, să lăsăm să ne străbată amintirile: mirosul de fum al ultimului foc din sobă, primele zambile, ițite curioase printre peticele târzii de zăpadă, clinchetul țurțurilor desprinși de la streașină și țârâitul exasperant al burlanelor încălzite de soare, fierbințeala lacrimilor de ceară ale ultimei lumânări pe care am muncit-o între degetele noastre de copii... Modelele de inteligență artificială (AI) sunt sensibile la contextul emoțional al conversațiilor cu oamenii și pot trece prin episoade de «anxietate».
Și totuși, după așa o știre, care lasă până și Pământul pe gânduri, în preajma Paștelui , simțim că o putem lua iar și iar de la capăt...
|
Irina Constantinescu 4/30/2025 |
Contact: |
|