De vorba cu actorul Matt Damon
Matt Damon, la virsta de 40 de ani, nu numai ca este o stea foarte vizibila a Holltywood-ului dar este socotit ca atare si in restul lumii unde este foarte apreciat, atragand astfel multa lume la casa de bilete. Cum se descurca cu viata lui profesionala de actor si cea particulara, nu se explica decat prin faptul ca este dedicat nu numai profesiei pe care o iubeste dar si umanitatii. Ajutat de prietenia lui adinca cu Ben Affleck inca din copilarie, fiind aproape de aceeasi varsta si cu care impartaseste aceleasi valori ale vietii, Matt a acceptat sa joace roluri dure, ca cel a lui George, din noul lui film Hereafter.
MD: Salut Ray, stii cumva vre-o solutie ca sa pot scapa de tine?
RA: Sa fiu sincer, sunt tot felul de modalitati atat pe lumea asta cat si in cealalta. Nu crezi?
MD: Touchee!
RA: Ceeace ma face sa te-ntreb: toate celelalte filme in care ai ales sa joci au deaface cu viata;
In filmul recent – Hereafter – subiectul are deaface cu o decizie drastica intre viata si moarte. Deci, care sunt gandurile tale despre viata si moarte? Este o coincidenta ca ai ales subiectul tocmai acum ca ai implinit 40 de ani si deci o persoana mai matura, sau, car ar putea fi mobilu7l acestei decizii? Oare daca l-ai fi facut mai inainte cu cativa ani, ai fi putut contempla si intelege mai bine aceasta ralitate cruda care ne afecteaza pe no toti?
MD: S-ar putea ca n-as fi luat-o in serios si as fi ras, caci atunci cand esti mai tanar, nu ne gandim la aceasta eventualitate ...dar mai sti?
RA: Ce sa stiu?
MD: Cred ca noi toti am pierdut pe cei dragi si e normal sa negandim la asta... Scriitorul Peter Morgan tocmai spunea azi „cel puin un element pe care-l avem in comun este ca ne nastem si murim.. si o facem singuri...” asa ca e normal ca sa ne gandim la asta din cand in cand si sa ne minunam despre acest fenomen.
RA: Oare crezi ca, Clint Eastwood are aceleasi sensibilitati despre viata, moarte si chiar despre...dincolo?
MD: Adevarul cu Hereafter este ca Clint n-a trebuit sa-mi arate scenariul! Aunci cand mi-a spus: Matt, vreau sa fac un film si vreau sa fi tu in el, as fi facut-o chiar daca as fi interpretat o carte de telefon; I-am spus imediat: unde sint contractele sa le semnez?
RA: Dece asa de rapid?
MD: Clint Eastwood este si va ramane intotdeauna inspiratia mea, singurul care stie mai
mult ca ori cine sa-ti arate cine esti cu adevarat, care te ajuta sa te descoperi si sa te regenerezi dela sine si asta este foarte important pentru mine, ca om si actor.
RA: Ai fi jucat si in alte roluri decat cel a lui George?
MD: Doar ma cunosti...sti cum stau lucrurile...daca un rol nu-i croitorit pe talia mea, nu accept. Cred ca cei mai multi actori si regizori seriosi simt la fel. Clint a stiut de la inceput ca eu sint George... a stiut-o, Ray!
RA: Deci, crezi din plin in libertatea de a lua decizii.
MD: Absolut! Cred ca hotaririle pe care le luam in viata pot schimba lucrurile pe parcurs si deci, cred total in libertatea individului de a le lua.
RA: Okay! Deci ai fost atras de actorie... lucrezi cu regizori diferiti, ai posibilittea de a te misca dupa cum vrei. Hai sa facem o mica pauza apropos unde te afli azi...Cum evaluezi abilitatile tale? Crezi ca este un proces continuu in care nu sti cit esti de capabil sa faci ceeace ar trebui? Cu alte cuvinte, sa poti impartasi si spune unui regizor ca Eastwood... stai putin D-le Clint, hai sa incercam si altfel scena asta?
MD: Da, e o intrebare foarte buna! Cred ca ce are Clint in comun cu majoritatea regizorilor mari este ca, desi toti fac lucrurile diferit, ceeace au in comun este ca asculta la sugestii venite dela cei cu care lucreaza, inclusiv de la echipa tehnica cu care au mai colaborat si in care au incredere, toti avind acelasi gol: ca la sfarsitul zilei sa se vada contibutia lor la decizia finala care va ramane pe pelicula.
RA: Poti sa-mi dai un exemplu unde i-ai dat o sugestie ca o scena sau actiune trebuie imbunatatita?
MD: Mai intai trebuie inteles ca toti citim acelasi scenariu si avem vederi comune de cum
s-ar ilustra, mai ales daca scenariul este foarte restrans... De exmplu in filmul Invictus a fost o scena – o fraza care spunea ca era un fel de dilema a lui Mandela cu caracterul meu
care zicea: cum poate un om dupa 27 de ani de inchisoare sa iasa de acolo si sa ierte lumea care l-a pus in inchisoare! O intrebare pe care am pus-o cu totii! Tin minte o scena intr-o camera de hotel cind sotia mea a intrat in timp ce eu ma uitam afara, dela fereastra - Clint se prepara sa turneze o scena de aproape; dupa ce a turnat o scena generala si aparatul a fost desconectat, eu am reactionat: „No, no, no! Putem sa facem asa, dar ar trebui s-o facem si altfel, dintr-un alt punct de vedere, te rog, Clint” Nici n-am terminat de spus ca a si reactionat: „Ok, Matt, ai dreptate, e mai bine cum spui tu, imi place!” Deci, asa este el, marele Clint Eastwood, Ray! Este este un om extrem de talentat si foarte colaborativ si increzator, in special in operatorul lui mobil Steve Campanelli; de multe ori imi spune cu admiratie: uite, Matt, Campi este un pictor! Tin minte cum, in filmul Invictus in care era o scena asupra mea tocmai cand toti ne aliniam pe teren inaintea inceputului jocului, a spus „Action!” Campi m-a fotografiat aproximativ 10 secunde dupa care a luat-o din loc cu Clint dupa el. Inca 10 secunde intr-un alt loc si apoi in altele, tot asa de scurte, locuri diverse si cu el urmarind pe monitor ce improvizeaza Campi, si aproband mereu, iar in cca. 2 minute a turnat 11 scene mici cu care se putea intretaia scena mare de la jucatori la spectatori. Cand s-au intors, Clint s-a uitat la mine care eram inca pe pozitie, si a ris in hohote. Relatia lui cu echipa de lucru este extraordinara: le da libertatea sa improvizeze, sa imbunatateasca scenele, ceeace este extrem de rar! Si asta o face cu toti colaboratorii lui, el fiind acolo gata sa-i ajute sa imbunatateasca scenele, pe cat e posibil!
RA: Dupa ce ai colaborat cu unii din cei mai mari regizori din lume, te-ai gindit sa regizezi? Stiu cat de ocupat esti turnand un film dupa altul, cateodata chiar in paralel; oare ai gasit vre-o poveste care te-ar interesa s-o regizezi daca ai avea o pauza?
MD: Timp liber? Ha! Tot sper sa-l am! Caut de ani un scenariu bun. Chiar vreau sa regizez un proiect apropriat de inima mea; dar iata ca m-i se prezinta proiectele astea extraordinare sa joc in ele cu regizori ca Clint Eastwwood sau fratii Coen si imi tot amin cariera mea regizorala caci pot inca invata atat de mult dela ei; sigur ca vreu sa regizez si sa simt din nou, de exmplu, ce-am simtit cu Good Will Hunting dar e diferit cand incepi sa scri ceva impreuna cu o alta persoana - asa cum am facut cu Ben - si pe parcurs devine un film si sigur ca e un sentiment mult mai complex de cit cand esti angajat de altii; mai am mult de invatat ca sa pot regiza cum vreau eu, mi-o datorez mie insumi, Ray, da, mi-o datorez!
RA: Stiai ca parte din natura umana este sa incerce sa creada in fenomene paranormale, ca de exemplu, extra terestrii sau ce se intampla dupa moarte, ca in filmul Hereafter? In experienta ta personala ca actor, ai intampinat pe cineva care incerca sa te avertizeze despre ceva ce poate surveni in viata ta sau cariera profesionala? Crezi in ghicitori or crezi simplu intr-un destin de care nimeni nu scapa?
MD: Nu, nimeni inca, n-a incercat sa ma avertizeze cu ceva. Crede-ma ca daca am putea gasi individul care sa poata prezice despre succesele unui film, toate studiourile si producatorii de filme l-ar angaja si l-ar plati in aur! Ah, normal, lumea iti spune din cand in cand o critica dupa ce ai facut filmul, dar asta e normal; alte experiente nu am avut.
RA: Vorbind recent cu Clint, mi-a spus ca era interesat in fanteziiile oamenilor despre moarte si dupa. Dar rolul tau in acest film est foarte real. Personajul tau poate vorbi cu cei morti si chiar primeste mesagii de la ei. Crezi ca asta este posibil?
MD: Ah, e simplu. Ne imaginam si exploatam manifestari dinauntru si din afara noastra apoi incercam sa le dam o intelegere pamanteasca; pe parcurs realizam ca fiecare le interpreteaza dupa cum ii este DNA-ul, temperamentul si educatia fiecaruia. Cateodata suntem foarte apropriati de ce ar trebui sa fie rapunsul, numai ca apoi sintem dezamagiti. Mai inteligent ar fi sa lasam lucrurile cum sunt, sa se manifesteze de la sine. Poate mai bine este sa ne uitam la aceste manifestari dupa cum ne uitam la electricitate, o luam asa cum este, si gata! O privim normal, o consideram normala, si ne comportam ca atare, adica normal, nu?
RA: Ce crezi ca se intampla dupa ce murim?
MD: La fel ca si cu orice; totul e in regula atat timp cand nnimeni nu incearca sa se impuna asupra celorlalti.
N.O. Intreg articolul poate fi citit in forma tiparita a Observatorului
|
© Dela Ray Arco, corespondentul nostru din Hollywood 12/16/2010 |
Contact: |
|
|
