Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Arc peste timp - Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică)

În 1948 Biserica Română Unită cu Roma (B.R.U.) număra cinci dieceze totalizând aprox. 2.000.000 de credinciosi: Arhidieceza Blajului, Dieceza de Cluj-Gherla, Dieceza de Oradea, Dieceza de Lugoj, Dieceza Maramuresului si Vicariatul Mitropolitan de Bucuresti.
Instalarea unui regim comunist, sub dictatura sovietică a provocat un sir de evenimente tragice care au schilodit pentru multe decenii fiinta noastră natională.
În octombrie 1948 fortele de ordine încep arestarea episcopilor si a preotilor. Abuzurile continuă prin răpirea bisericilor, a caselor parohiale si a tuturor bunurilor existente la acea dată. În aceeasi perioadă colaborarea Bisericii Ortodoxe Române (BOR) cu guvernul condus de P. Groza va ajuta din plin politica abuzivă de “revenire a greco-catolicilor la credinta strămosească”. În data de 1 dec. 1948 (zi în care se împlineau 30 de ani de la Marea Unire!) Înaltul Prezidiu al R.P.R. decreta scoaterea Bisericii Române Unite în afara legii (Decretul nr. 358). Acest act neconstitutional si abuziv, antinational si anticrestin se dorea a fi lovitura de gratie dată B.R.U.
Cu toate acestea B.R.U. se poate mândri cu faptul că niciunul din cei 6 episcopi uniti de atunci nu au acceptat trecerea la ortodoxie. Împreună cu elita intelectuală a vremii, cu tărani si muncitori, deopotrivă bărbati si femei, dar si cu o minoritate de preoti si credinciosi ortodocsi curajosi, preotii si ierarhii uniti vor umple rândurile închisorilor si lagărelor comuniste, adevărate iaduri în care se practica spălarea creierului, prin umilinte si torturi inimaginabile.
Iată ce îsi aminteste Cardinalul Alexandru Todea, unul din cei cinci preoti, consfintit episcop în clandestinitate:

“În inchisoare am desfăsurat un adevărat apostolat, nu numai între catolici, ci mai ales printre ortodocsi, pe care i-am tratat întotdeauna cu mare caritate si care au apreciat mult prezenta preotilor în mijlocul lor. Personal, în calitate de sef al măturătorilor si curătător al WC-urilor, nu sef de comandă ci muncitor, cu mătura în mâna pe la usi, am mărturisit si am dat dezlegare la o multime de bolnavi care si-au exprimat această dorintă. Între cei mai cunoscuti pe care i-am mărturisit si i-am pregătit de moarte, au fost Iuliu Maniu si istoricul George Brătianu.
O altă trăsătură importantă a vietii noastre de închisoare a fost viata de comunitate, timp de trei ani, la închisoarea din Sighet. Eram acolo cu Episcopul romano-catolic din Timisoara, Augustin Pacha, cu Episcopul romano-catolic din Alba Iulia, Marton Aron, cu Episcopul auxiliar al Episcopului Pacha, Adalbert Boros, cu Episcopul romano-catolic din Bucuresti, Iosif Schubert, si cu alti preoti, în total 13 persoane. Acolo, în suferintă, am lucrat împreună, flămânzi si batjocoriti, dar am reusit, cu ajutorul principiilor de viată umană si crestină, cu ajutorul ideilor despre om si Dumnezeu, să discutăm în pace si prietenie toate problemele umane si divine, nationale si supranaturale, legăturile dintre diferitele comunităti etnice, care toate se pot rezolva dacă omul este mai întâi om. Acolo unde omul este pătruns de Dumenzeu, nu mai poate fi ură.”

După eliberare, episcopul Alexandru Todea a participat la scrierea a 35 de memorii cerând libertatea de cult a B.R.U. si a desfăsurat o intensă activitate sacerdotală în mod clandestin. Acest fapt a deranjat conducerea comunistă care a recurs la diverse amenintări si persecutii (de pildă concedierea persoanelor văzute în apropierea preotilor greco-catolici). B.R.U. trăia asadar în cea de-a doua fază de persecutie.
În anul 1991 episcopul Alexandru Todea este ridicat la rang de Cardinal de către Papa Ioan Paul al II-lea, devenind astfel cel de-al doilea Cardinal român (după Cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu, numit Cardinal “in pectore” de către Papa Paul al VI-lea în 1969.)

Libertatea legală redobândită de către B.R.U. după 1989 - nepusă însă în practică - va obliga credinciosii greco-catolici să-si celebreze Sf. Liturghii în piete, în diverse case, în săli publice, chiar sub cerul liber, în plină ploaie sau în zăpadă. Începea asadar cea de-a treia fază de persecutie.
Este regretabil faptul că exemplul Î.P. Sale Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, care a încuviintat retrocedarea fostelor lăcase de cult greco-catolice din Banat, nu a fost urmată, nici măcar agreată de multi ierarhi si preoti ortodocsi.
În prezent, multe din lăcasurile de cult greco-catolice din Ardeal au rămas în proprietatea B.O.R. În unele comune si sate se celebrează Sf. Liturghii în aceleasi biserici la ore diferite, în multe altele ortodocsii se opun vehement acestei solutii, devenind astfel stăpânii absoluti ai fostele biserici greco-catolice. (Se cuvine să fim impartiali si să recunoastem că nici partea greco-catolică nu a găsit în ultimii 20 de ani întotdeauna mijloacele cele mai potrivite si diplomate în aplanarea acestor conflicte. Totusi, B.R.U. rămâne în continuare partea păgubită si nicidecum cea ortodoxă.)
Putem afirma asadar că rănile trecutului încă sângerează, iar frica, nesiguranta, frustrările si lipsa de încredere produc încă mult rău, atât printre ierarhi cât si printre credinciosii intoxicati si dezinformati sistematic de mass-media ultimilor 20 de ani.
La nivel national, în ceea ce priveste repunerea reală în drepturi a B.R.U., dialogul cu B.R.O. si implicit cu statul rămâne unul foarte dificil.
Cu toate acestea, din fericire pentru toti, B.R.U. “trăieste o nouă primăvară” (P.S. Virgil Bercea, episcop de Oradea). Se ridică noi parohii prin ajutorul credinciosilor si organizatiilor din Vest, iar cele 4 facultăti de teologie asigură formarea studentilor teologi dintre care unii îsi desăvârsesc studiile la Roma, sau în alte universităti europene de prestigiu, la fel ca si înaintasii lor. A renăscut viata consacrată prin tineri si tinere care îmbrătisează viata monahală si se nasc grupuri de rugăciune.
Cărtile de spiritualitate crestin-apuseană sunt din ce în ce mai căutate de tineri, indiferent de confesiune: ele conservă o structură logică, de tip apusean, capabilă să se îmbine armonios cu cea răsăriteană. Păcat că tirajele limitate si distribuirea multora numai în librăriile confesionale scad sansa multor tineri de a-si forma si modela constiinta si cunostintele în modul cel mai adecvat.

Si ar mai fi ceva: ar fi timpul să constientizăm că un popor care îsi uită istoria este condamnat să o repete. Si când scriu aceste rânduri retrăiesc tristetea resimtită în sala destinată persecutiei religioase din perioada comunistă a Muzeului Memorial al Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet. Acolo, vizitatorului i se poate părea cel putin “ciudată” disproportia existentă între spatiul mare destinat prigoanei împotriva B.O.R. si cel semnificativ, mai restrâns, destinat prigoanei si torturilor de tot felul pe care le-a suportat B.R.U.
Si de această dată, îndemnul evanghelic la iertare rămâne cel salvator. Îmi sunt astfel încă vii în minte cuvintele Sf. Părinte Papa Ioan Paul al II-lea adresate credinciosilor la predica din Catedrala Sf. Iosif din Bucuresti, în data de 8 mai 1999: “Vindecati rănile trecutului prin iubire. Suferinta comună nu trebuie să constituie sursa dezbinării ci minunea iertării. Nu este tocmai iertarea minunea pe care lumea o asteaptă de la cei credinciosi?”

1 - Silvestru Aug. Prundus, OSBM, Clemente Plaianu, 1992, Cardinalul Alexandru Todea, Tipografia Gloria, Cluj-Napoca, p. 103.

2 - Predict von Johannes Paul II, Feier des gottlichen Liturgie im byzantinischen Ritus, Kathedrale des Hl. Josef, Bukarest, 8 Mai 1999, in: http://www.vatican.va/holy_father/john_paul_ii/homilies/1999/documents/hf_jp-ii_hom_19990508_bucarest_ge.html

Bibliografie
• Borda Valentin, Borda Mircea, 1999, Cardinalul Alexandru Todea, Casa de Editură Petru Maior, Târgu-Mures.
• Ploscaru Ioan, Lanturi si teroare, 1993, Editura Signata, Timisoara.
• Predict von Johannes Paul II, Feier des gottlichen Liturgie im byzantinischen Ritus, Kathedrale des Hl. Josef, Bukarest, 8 Mai 1999, in: http://www.vatican.va/holy_father/john_paul_ii/homilies/1999/documents/hf_jp-ii_hom_19990508_bucarest_ge.html
• Silvestru Aug. Prundus, OSBM, Clemente Plăianu, 1992, Cardinalul Alexandru Todea, Gloria, Cluj-Napoca.
• *** Die Gedenkstätte für die Opfer des Kommunismus und für den Widerstand,in:http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com_content&view=frontpage&Itemid=1&lang=de







Carmen Bărbat    10/14/2010


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian